Dr. Radu Lupesu, medic anestezist român la Strasbourg, a explicat pentru News.ro că Franţa este campioană la capitolul concedii medicale. Pe de o parte, explică medicul, în Franţa sistemul de protecţie socială este foarte avansat şi oamenii îşi pot lua foarte uşor concediu medical şi pe de altă parte, unii dintre medici prescriu uşor concedii medicale, lucru care a intrat în atenţia autorităţilor.
În Franţa, tocmai pentru a descuraja numărul mare de concedii medicale, primele trei zile de concediu nu sunt plătite de casa de asigurări. Mai există un fenomen în Franţa, spune medicul, în anumite companii: angajaţii îşi iau foarte repede şi uşor concediu medical, chiar dacă motivul lor nu este neapărat unul de natură medicală. „Oamenii îşi iau foarte uşor concediu medical de îndată ce li se pare că ceva nu funcţionează, nu neapărat pe criterii strict medicale”, spune Dr. Lupescu. În ultimii ani foarte multe concedii medicale se iau în Franţa din cauze psihologice sau de burn-out. La fel se întâmplă în Anglia, explică medicul psihiatru român Alina Vaida. Cele mai multe concedii medicale se iau în Anglia pentru probleme de sănătate mentală, spune medicul care explică şi că a fost surprinsă să afle că, pentru primele 7 zile de boală „în Anglia poţi să-ţi iei concediu medical fără să vezi un medic sau să ai vreo scrisoare medicală care să confirme că eşti bolnav”.
În România, în 2024, conform datelor CNAS, cele mai multe concedii medicale au fost luate pentru motive legate de reproducţie. Tot pentru anul 2024, un raport OECD arată că România este pe ultimul loc într-un top 26 privind numărul de săptămâni de concediu medical anual.
Ce spune medicul Radu Lupescu despre sistemul de concedii medicale în Franţa:
„În Franţa este o mare discuţie cu zilele de concediu medical, primele zile nu sunt plătite de asigurările de sănătate. Deci în primele trei zile nu primeşti salariul de la casa de asigurări, asta au făcut-o tocmai pentru a limita zilele de absenţă, pentru că în Franţa zilele de absenţă sunt foarte mari. S-a ajuns în 2025 la aproape 5% de zile de absenţă per total, deci practic o zi din 20 nu este lucrată în medie de către cei care lucrează în Franţa, mai ales la cei tineri, ceea ce este un pic uimitor, la femei şi la cadre medicale. Acesta ar fi primul lucru.
În Franţa, ca şi în Germania, sistemul de protecţie socială este foarte avansat şi oamenii îşi iau destul de uşor concediu medical, de exemplu pentru mici boli, dar chiar există şi în Franţa există concediu medical care se poate lua pentru boala unui copil, de exemplu, dacă unul dintre copii este bolnav, o mamă poate să-şi ia o zi de concediu medical.
Şi este şi uşurinţa de a obţine de la medici, care este de multe ori subliniată de autorităţi, care spun că medicii prescriu prea multe zile de concediu medical faţă de cât ar trebui să fie şi de aceea Franţa este campioană la acest domeniu.
Când discuţi cu angajaţii din companii, de îndată ce oamenii nu sunt de acord cu ce se întâmplă în întreprindere, spun ”Ok, dacă este aşa, atunci o să mă pun în concediu medical, adică o să-mi găsesc un medic care o să-mi dea un concediu medical pentru că nu sunt de acord cu ce se întâmplă şi am prea mult stres”. Sunt anomalii ale sistemului şi asta poate explica o parte dintre aceste concedii medicale”, a explicat Dr. Lupescu.
Medicina muncii, un segment foarte prezent în companii, în Franţa, spune Dr. Lupescu. Inspectorii de muncă verifică dacă posturile pe care le ocupă oamenii le pun sănătatea în pericol. „Cu cât sunt mai multe concedii medicale, cu atât arată că bunăstarea la locul de muncă nu este neapărat luată în calcul de către managementul companiei respective”, spune medicul.
„Pe de altă parte, bineînţeles că nivelul de îngrijire al populaţiei şi protecţia populaţiei fiind mai mare sunt şi mai atenţi la aceste lucruri. De exemplu, în orice companie vine inspectorul de muncă şi au vizite de la medicina muncii, să vadă dacă postul de lucru este adaptat, dacă pot să apară probleme medicale din cauza postului de lucru şi aşa mai departe, nu ştiu dacă există la acest nivel în România. Deci lucrurile sunt nuanţate, probabil că se exagerează în unele ţări cum este în Germania sau în Franţa şi probabil că în România nu sunt aceste excese, nu cred că s-a ajuns în România la excesele care există în ţările de Vest, Franţa, Germania, Spania şi ţările din nordul Europei.
Se ştie că sun întreprinderi în care se iau foarte uşor şi foarte rapid concedii medicale pentru a se odihni în definitiv, şi asta este folosit uneori ca un marker de bunăstare la locul de muncă. Cu cât sunt mai multe concedii medicale, cu atât arată că bunăstarea la locul de muncă nu este neapărat luată în calcul de către managementul companiei respective.
Sunt unele locuri unde sunt foarte puţine concedii medicale şi altele unde sunt foarte multe. Şi este şi diferenţă între privat şi public, se consideră că oamenii care lucrează în sistemul public şi-ar lua mai multe decât cei din privat pentru că presiunea e mai mică, e greu să fie daţi afară şi aşa mai departe, dacă lipsesc mult. Sunt foarte nuanţate lucrurile.
Ce vedem este mai degrabă că ţările din vestul Europei şi nordul Europei sunt cele în care concediile medicale sunt cele mai frecvente şi cele mai lungi, de fapt. Nu se poate considera că România este o ţară bolnavă faţă de ce se întâmplă în Franţa, de exemplu, în care, vă spun, oamenii îşi iau foarte uşor concediu medical de îndată ce li se pare că ceva nu funcţionează, nu neapărat pe criterii strict medicale.
De exemplu, ce a crescut foarte mult în ultimii ani sunt cauzele psihologice şi burn-out-ul, deci sunt foarte multe concedii medicale din cauză de burn-out, asta a devenit o cauză extrem de frecventă.
Ce spune medicul vis a vis de concedii pentru burn- out
Poate că e bine să fie cum e în Franţa, o analiză a bunăstării la locul de muncă. Dacă acest punct este inclus de către management, asta va face să nu se mărească numărul de zile de concediu medical, pentru că cineva care este fericit şi bucuros la lucru o să aibă tendinţa să aibă mai multă afecţiune faţă de locul unde lucrează şi să-şi dea seama că lipsa lui poate să fie problematică pentru echipă şi atunci să-şi ia mai târziu concediu medical. Nu este neapărat un lucru bun pentru că un om care este infectat cu gripă şi se duce la lucru poate să antreneze mai multe concedii medicale în jurul lui decât dacă s-ar fi oprit mai devreme”, a explicat pentru News.ro medicul anestezist român Radu Lupescu, medic care lucrează în Franţa.
Dr. Alina Vaida, medic psihiatru român în Marea Britanie a explicat cum funcţionează în Anglia sistemul de concedii medicale. În primele 7 zile de boală există pentru angajaţi ceea ce se numeşte „self certification”, adică oamenii nu trebuie să meargă la medic sau să obţină o scrisoare medicală care să ateste că sunt bolnavi.
„Am fost surprinsă să aflu că în Anglia poţi să-ţi iei concediu medical fără să vezi un medic sau să ai vreo scrisoare medicală care să confirme că eşti bolnav. În Anglia există ceea ce se numeşte „self certification”, deci oamenii pot să-şi ia concediu medical pentru primele 7 zile de boală fără să vadă vreun medic, ei trebuie doar să anunţe angajatorul de faptul că nu pot veni la muncă. Apoi, după aceste 7 zile, angajaţii trebuie să obţină ceea ce se numeşte „fit note”, deci este o scrisoare de la medic dar poate să fie şi de la asistenţi sau de la farmacişti sau fizioterapeuţi şi scrisoarea aceasta trebuie să documenteze dacă persoana este aptă pentru muncă sau dacă este aptă pentru muncă dar cu anumite modificări. Deci este şi faza aceasta intermediară între a fi apt şi a nu fi apt de muncă.
Până acum câteva zile plata concediului medical începea doar din ziua a patra de boală, dar asta s-a modificat şi acum plata se face începând cu prima zi. Conform legii, minimul care trebuie plătit pentru concediul de boală este de 123 de lire pe săptămână sau 80% din media salariilor pe ultimele săptămâni, şi se plăteşte valoarea care este mai mică. Comparat cu salariile minime sau medii din Anglia, plata aceasta este destul de redusă. Unii angajatori sau companii pot să ofere o plată mai semnificativă, dar este o limită inferioară legală. Deci fiecare angajat trebuie să verifice ce oferă angajatorul lor.
Care sunt cele mai frecvente cauze de concediu medical? Pentru concediu medical de scurtă durată, sunt de exemplu virozele sau tulburările gastro-intestinale, dar pentru bolile de lungă durată cele mai frecvente sunt bolile de sănătate mentală.
Alt aspect care e diferit în Anglia faţă de alte ţări este faptul că angajaţii care au o perioadă lungă de concediu medical se pot întoarce la muncă într-un mod treptat, ceea ce ajută să se reacomodeze cu locul de muncă”, a explicat pentru News.ro medicul psihiatru Alina Vaida, medic care lucrează în Marea Britanie.
Info Plus
Un top al codurilor de boală pentru care s-au emis certificate medicale în 2024 arată că în România s-au dat cele mai multe zile de concediu medical pentru motive legate de reproducţie, apoi pentru risc maternal, urmat de cancer de sân, probleme cu coloana, fracturi şi luxaţii şi infarct cerebral.
Iată cum arată un clasament al concediilor medicale în 2024, conform datelor oficiale de la CNAS:
-
Motive legate de reproducţie: 4.591.905 zile
-
Risc maternal: 863.044 zile
-
Tumoră malignă a sânului: 777.569 zile
-
Alte atingeri ale discurilor intervertebrale: 685.886 zile
-
Fractură – membru inferior: 545.892
-
Fractură – membru superior: 356.087 zile
-
Luxaţie, entorsă şi întindere de ligamente – 285.770 zile
-
Infarct cerebral – 270.761 zile
Un raport OECD pentru anul 2024 arată că România este pe locul 26 într-un top al numărului de zile de concediu medical luate pe an. La polul opus, cu cele mai multe zile de concediu medical pe an sunt ţări precum Norvegia, Finlanda, Spania şi Slovenia, urmate de Portugalia, Franţa, Belgia, Germania şi Austria.
Concediul medical în Europa, în săptămâni/an:
1. Norvegia: 5.9
2. Finlanda: 5.0
3. Spania: 4.9
4. Slovenia: 4.7
5. Portugalia: 4.1
6. Franţa: 4.1
7. Belgia: 3.6
8. Germania: 3.6
9. Austria: 3.3
10.Suedia: 3.3
11.Cehia: 3.1
12.Olanda: 2.7
13.Croaţia: 2.4
14.Estonia: 2.2
15.Letonia: 2.2
16.Elveţia: 2.2
17.Danemarca: 2.1
18.Polonia: 1.7
19.Luxemburg: 1.6
20.Lituania: 1.5
21.Slovacia: 1.4
22.Italia: 0.9
23.Ungaria: 0.8
24.Bulgaria: 0.4
25.Grecia: 0.2
26.România: 0.1
