Vicepremierul Oana Gheorghiu a decis să răspundă public acuzațiilor lansate de PSD pe tema reformei companiilor de stat, susținând că măsurile discutate în ultimele luni nu reprezintă o inițiativă unilaterală, ci punerea în aplicare a unor angajamente asumate în scris de toate partidele din coaliție. Mesajul său vine după ce liderul PSD, Sorin Grindeanu, a criticat ideea listării unor pachete minoritare la companii de stat și a acuzat actuala guvernare că a ajuns într-un punct de incoerență.
Într-o postare amplă, Oana Gheorghiu afirmă că PSD a fost informat permanent despre discuțiile și analizele privind reforma companiilor de stat și că reprezentanții partidului au participat la reuniunile de lucru sau au fost invitați constant la acestea. Vicepremierul spune că nu a dorit să intre până acum în polemici politice, însă consideră că este momentul să prezinte „faptele, nu părerile”.
Ce spune Oana Gheorghiu despre documentele asumate de coaliție
Vicepremierul își construiește apărarea în jurul ideii că reforma companiilor de stat, inclusiv posibilitatea listării unor pachete minoritare, este deja prevăzută în documente oficiale asumate de toate partidele aflate la guvernare.
Ea invocă Programul de Guvernare 2025–2028, Legea nr. 48/2025 privind politica publică de proprietate privată a statului și Jalonul 443 din PNRR, despre care spune că prevăd în mod explicit listarea sau restructurarea unor companii de stat.
„Nu am inventat nimic. Am pus în aplicare un mandat asumat colectiv, în scris, de către toți cei care sunt astăzi la guvernare”, afirmă Oana Gheorghiu.
Potrivit acesteia, listarea la bursă nu înseamnă pierderea controlului statului asupra companiilor, ci vânzarea unui pachet minoritar, cu păstrarea poziției majoritare de către stat.
„Nimeni nu vinde nimic. Afirmația că «vindem companii de stat în criză, ieftin» este falsă în fiecare cuvânt al ei. Listarea înseamnă că statul vinde un pachet minoritar și rămâne acționar majoritar, cu control deplin”, susține vicepremierul.
Cum descrie vicepremierul relația de lucru cu miniștrii PSD
Unul dintre punctele centrale ale mesajului transmis de Oana Gheorghiu este legat de implicarea miniștrilor PSD în procesul de reformă. Ea afirmă că miniștrii din portofoliile relevante, inclusiv cei de la Transporturi și Energie, au fost invitați la ședințele comitetului responsabil de reforma companiilor de stat, însă, în multe cazuri, au trimis în locul lor secretari de stat sau alți reprezentanți.
„De cele mai multe ori au trimis în numele lor secretari de stat ori alți reprezentanți”, arată vicepremierul.
Totodată, aceasta precizează că secretarul general al Guvernului, Ștefan Radu Oprea, a participat constant la întâlniri, ceea ce, în opinia sa, arată că PSD a fost la curent cu toate discuțiile.
„Tot timpul, PSD a știut tot ce discutăm. N-am avut niciun secret față de PSD sau față de vreun alt partid”, afirmă Oana Gheorghiu.
Ea adaugă că, după finalizarea unei liste exploratorii privind companiile analizate, documentul a fost transmis tuturor vicepremierilor, însoțit de invitația expresă de a formula observații și feedback. Potrivit acesteia, PNL și USR au răspuns, în timp ce PSD nu a transmis punct de vedere.
Ce reclamă vicepremierul: blocaje și lipsă de cooperare
Dincolo de disputa legată de listarea unor pachete minoritare, Oana Gheorghiu afirmă că dificultățile cele mai mari au apărut atunci când au început analizele asupra conducerii companiilor de stat, a contractelor de mandat și a indicatorilor de performanță.
„Listarea la bursă nu sperie pe nimeni în mod real. Spaima politicienilor s-a declanșat când am început să analizăm Consiliile de Administrație, contractele de mandat și indicatorii de performanță din marile companii de stat”, scrie aceasta.
Vicepremierul vorbește despre blocarea accesului la documente, refuzul de a prezenta contracte de mandat și lipsa colaborării interinstituționale, susținând că toate aceste aspecte sunt documentate.
Fără să nominalizeze direct persoane în această parte a mesajului, ea sugerează că dificultățile nu au fost doar administrative, ci și politice.
Contextul: de la analiza celor 22 de companii, la reacția PSD
Ieșirea publică a Oanei Gheorghiu vine după ce aceasta a prezentat în Guvern situația unui „portofoliu pilot” de 22 de companii de stat, despre care a spus că au acumulat datorii istorice de aproximativ 4,2 miliarde de lei și pierderi nete de peste 1,12 miliarde de lei în ultimul an raportat.
În acea prezentare, vicepremierul a vorbit despre mai multe categorii de măsuri: investiții și consolidare pentru infrastructură critică, decizii strategice pentru unele companii din portofoliul Ministerului Economiei, redresare operațională pentru Tarom, CFR Călători și Metrorex, fuziuni și absorbții pentru alte societăți, dar și ieșirea ordonată din portofoliu în cazul unor companii cu probleme cronice, printre care CFR Marfă, Petrotrans sau Electrocentrale Grup.
Această abordare a fost criticată de PSD, iar Sorin Grindeanu a susținut că discuțiile privind companii precum CEC, Romgaz, Transgaz, Aeroportul București, Portul Constanța, Transelectrica sau Hidroelectrica riscă să transmită ideea unei cedări a unor active importante ale statului.
„Când te gândești să vinzi CEC, Romgaz, Transgaz, Aeroportul București, Portul Constanța, Transelectrica, toate aceste companii, Hidroelectrica, toate aceste companii sunt companii pe plus, sunt companii profitabile, care aduc în fiecare an venituri și dividende la bugetul de stat”, a declarat liderul PSD.
Grindeanu a mai afirmat că actuala guvernare a devenit „incoerentă” și că România a ajuns „neguvernabilă”.
Oana Gheorghiu: problema este dublul discurs politic
În mesajul său, vicepremierul merge dincolo de disputa tehnică și vorbește despre un tipar politic pe care îl consideră problematic: decizii susținute în interiorul Guvernului și criticate ulterior în spațiul public de aceiași actori politici.
„În ședințele de guvern și întâlnirile de lucru, niște politicieni propun, agrează, uneori chiar inițiază decizii, iar câteva ore mai târziu, fix aceeași politicieni care au inițiat apar în spațiul public să critice exact ceea ce ei înșiși au propus sau aprobat”, scrie Oana Gheorghiu.
Ea spune că nu este vorba despre simple diferențe de opinie, ci despre aceeași decizie susținută într-un cadru instituțional și contestată apoi public.
