Fostul director din Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Adrian Iorga, a fost condamnat definitiv la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare, după ce Curtea de Apel București i-a respins apelul ca nefondat, joi, 16 aprilie 2026. Instanța a menținut astfel sentința dată de Tribunalul București în dosarul în care procurorii DNA l-au acuzat că a cerut și a primit bani, lună de lună, de la două angajate pe care le-ar fi ajutat să obțină posturile.
Vezi și: FOTO Director din MIPE luat în balon de DNA – De doi ani lua o treime din salariul unor angajate favorizate cu titlu de șpagă/ Update – Stiripesurse
Potrivit minutei din apel, Curtea de Apel București a pronunțat decizia penală nr. 658/A și a respins apelul formulat de inculpat împotriva sentinței penale nr. 1102 din 10 noiembrie 2025 a Tribunalului București. Instanța l-a obligat, totodată, pe Iorga și la plata a 500 de lei cheltuieli judiciare către stat. Hotărârea este definitivă.
Cum a început dosarul care a zguduit MIPE
Cazul a izbucnit public în octombrie 2023, când procurorii anticorupție au făcut percheziții la domiciliul și la biroul lui Dragoș Adrian Iorga, pe atunci director al Organismului Intermediar Regional pentru Programe Europene Capital Uman – Regiunea București-Ilfov, structură aflată în subordinea MIPE. La acel moment, DNA a anunțat că ancheta vizează fapte de corupție legate de angajarea a două persoane într-un proiect derulat de instituție.
În aceeași zi, potrivit comunicărilor publice și relatărilor de atunci, în minister a fost declanșată și o reacție administrativă rapidă, după apariția anchetei DNA. Numele lui Dragoș Adrian Iorga a apărut imediat în centrul scandalului, iar dosarul a fost prezentat public drept unul dintre cele mai incomode cazuri de corupție internă dintr-o structură care gestiona proiecte europene. Informațiile inițiale privind ancheta și identitatea sa au circulat încă din 27 octombrie 2023.
Ce au susținut procurorii DNA
În comunicatul oficial din 28 decembrie 2023, DNA a arătat că, la începutul anului 2021, inculpatul ar fi „ajutat” două persoane să ocupe, prin concurs, două posturi în cadrul unui proiect derulat prin Organismul Intermediar Regional București-Ilfov, prin remiterea nelegală a subiectelor și a răspunsurilor corecte. În schimb, susțin procurorii, Iorga ar fi pretins de la cele două persoane câte 1.500 de lei lunar, de la încasarea primului salariu până la finalizarea proiectului.
DNA a precizat că, potrivit rechizitoriului, în perioada martie 2021 – octombrie 2023, fostul director ar fi primit de la cele două persoane suma totală de 75.600 de lei. Procurorii au reținut în sarcina sa două fapte de luare de mită, ambele în formă continuată, precum și două fapte privind folosirea, directă sau indirectă, a unor informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații.
„Taxa pe salariu”, mecanismul din centrul acuzațiilor
Esența cazului a fost descrisă de anchetatori ca o schemă prin care accesul la posturi ar fi fost cumpărat printr-o contribuție lunară fixă. Mai exact, cele două angajate ar fi primit subiectele și răspunsurile pentru concurs, iar ulterior ar fi trebuit să vireze, lună de lună, câte 1.500 de lei fiecăreia către director, până la finalizarea proiectului. Așa a apărut și formula devenită cunoscută public: „taxa pe salariu”.
În toamna lui 2023, din datele prezentate public pe parcursul anchetei a reieșit inclusiv că procurorii au ridicat cardurile bancare ale martorelor, pe care acestea le-ar fi folosit pentru remiterea sumelor pretinse, dar și sume importante de bani și lingouri de aur. Potrivit DNA și relatărilor bazate pe dosar, la percheziții au fost găsite 174.600 lei, 10.000 de dolari, 11.000 de euro și lingouri din aur cu o greutate de peste 60 de grame.
Trimiterea în judecată și acuzațiile oficiale
La 28 decembrie 2023, DNA Constanța a anunțat trimiterea în judecată a lui Dragoș Adrian Iorga, în stare de arest la domiciliu. Comunicatul oficial a fixat și forma exactă a acuzațiilor: două infracțiuni de luare de mită în formă continuată și două infracțiuni legate de folosirea ori divulgarea de informații nedestinate publicității. Tot atunci, procurorii au cerut menținerea măsurilor preventive și asigurătorii și au solicitat confiscarea extinsă a banilor și a lingourilor ridicate în anchetă.
Acesta a fost momentul în care dosarul a intrat pe masa Tribunalului București, iar cazul a ieșit din faza strict penală de urmărire și a intrat în etapa de judecată. DNA a subliniat atunci, conform formulei standard, că trimiterea în judecată reprezintă finalizarea anchetei penale și nu poate înfrânge prezumția de nevinovăție.
Probleme și în camera preliminară
În 2024, dosarul a trecut și printr-o etapă sensibilă de cameră preliminară. Potrivit informațiilor publice despre parcursul cauzei, Tribunalul București a constatat la un moment dat neregularitatea rechizitoriului, însă actul de sesizare a fost remediat de procurorii DNA Constanța, iar judecata a continuat. Ulterior, decizia Tribunalului București de a dispune începerea judecății a fost contestată de Iorga la Curtea de Apel București.
Această etapă a fost importantă pentru că a arătat că dosarul a fost supus unui control procedural strict înainte de a intra pe fond. Cu toate acestea, cauza a trecut mai departe, iar acuzațiile au fost analizate apoi în judecata propriu-zisă.
Sentința din prima instanță: 3 ani și 6 luni cu executare
În primă instanță, Tribunalul București l-a condamnat pe Dragoș Adrian Iorga la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare. Potrivit informațiilor publicate în legătură cu sentința, instanța a stabilit o pedeapsă de 3 ani și 3 luni pentru luare de mită în formă continuată și o pedeapsă de 9 luni pentru folosirea de informații nedestinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la acestea, tot în formă continuată, apoi a contopit pedepsele și a dispus executarea în regim de detenție.
Această condamnare din noiembrie 2025 a reprezentat primul verdict greu din dosar și a confirmat, la nivelul primei instanțe, teza procurorilor potrivit căreia schema de mituire a funcționat pe o perioadă îndelungată și a fost legată direct de ocuparea și menținerea în funcție a celor două angajate.
Ce a decis definitiv Curtea de Apel București
Joi, 16 aprilie 2026, Curtea de Apel București a pus capăt definitiv procesului. Instanța de apel a respins, ca nefondat, apelul formulat de Iorga și a menținut astfel condamnarea stabilită de Tribunalul București. În plus, i-a impus fostului director plata a 500 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
