Un ordin publicat în luna decembrie în Monitorul Oficial, prin care Ministerul Educației și Cercetării stabilește metodologia de fundamentare a cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2026–2027, provoacă îngrijorare în rândul profesorilor și reaprinde conflictul dintre Guvern și sindicatele din educație.
Documentul, prezentat oficial drept unul tehnic, este interpretat de cadrele didactice ca o continuare a politicii de austeritate promovate de Guvernul României, după ce, într-o primă etapă, a fost majorată norma didactică de predare.
Sindicatele susțin că, de această dată, reducerea cheltuielilor nu se face printr-o decizie directă, ci prin modificări administrative care vor produce efecte din toamnă, odată cu noul an școlar.
Ordinul, semnat de un secretar de stat
Un prim element care a atras atenția este faptul că ordinul nu este semnat de ministrul Educației, deși acesta se afla încă în funcție la momentul emiterii documentului, ci de un secretar de stat, „pentru ministru”.
Această situație a fost interpretată ca o evitare a asumării politice a unei decizii sensibile, cu impact direct asupra rețelei școlare și a locurilor de muncă din educație.
Reprezentanții Ministerul Educației nu au oferit explicații publice privind alegerea formulei de semnare, însă din punct de vedere administrativ o astfel de delegare este posibilă.
Ce prevede metodologia
Potrivit ordinului, inspectoratele școlare sunt obligate să stabilească cifra de școlarizare în funcție de bugetul alocat și de numărul de posturi aprobate, folosind costul standard per elev ca element central de calcul.
Metodologia cere ca școlile să își organizeze clasele astfel încât să se încadreze strict în aceste limite, iar acolo unde există clase cu puțini elevi, acestea să fie analizate și, dacă este cazul, comasate.
Pentru mediul urban, documentul introduce explicit obiectivul ca formațiunile de studiu să funcționeze cel puțin la efectivele medii prevăzute de lege, ceea ce reduce posibilitatea menținerii unor clase mai mici.
Clase mai mari, mai puține clase
Deși ordinul nu spune direct că numărul de elevi dintr-o clasă va crește, efectul combinat al regulilor impuse duce în această direcție, avertizează profesorii. Dacă sunt mai puține clase, elevii vor fi distribuiți în formațiuni mai mari.
Metodologia stabilește, de exemplu, că la liceu, clasele de început sunt proiectate de la 28 de elevi, în condițiile în care legea permite un maximum de 30. În practică, aceste repere devin standarde de lucru pentru inspectorate.
În plus, documentul prevede că, pentru anul școlar 2026-2027, nu se mai propun locuri la învățământul profesional, inclusiv dual, urmând ca aceste clase să funcționeze „în lichidare” din toamna anului 2026, ceea ce poate duce la redistribuirea elevilor către alte forme de învățământ.
Impact asupra catedrelor și personalului
Pentru cadrele didactice, miza este direct legată de stabilitatea locului de muncă. Mai puține clase înseamnă mai puține ore de predare și, implicit, mai puține catedre.
Metodologia nu vorbește despre concedieri, însă creează cadrul în care unele posturi pot dispărea sau pot fi reduse, prin restrângeri de activitate sau completări de normă în mai multe școli.
Aceste efecte vin după ce Guvernul a crescut norma didactică de predare, măsură care, potrivit sindicatelor, a dus deja la o primă reducere a necesarului de personal.
Proteste anunțate în educație
Pe acest fond, sindicatele din educație au anunțat proteste și avertizează că tensiunile ar putea escalada, inclusiv până la grevă generală.
Printre principalele nemulțumiri se află creșterea normei didactice, riscul de aglomerare a claselor și insecuritatea locurilor de muncă generate de reorganizarea rețelei școlare.
