Economia României ar putea fi blocată de refuzul premierului Ilie Bolojan de a crește salariul minim, spun sindicaliștii. Blocul Național Sindical susține că intenția Guvernului de a îngheța salariul minim în 2026 ar lovi în peste 1,8 milioane de angajați și ar încălca obligațiile europene privind salariile minime adecvate.
Cartel Alfa anunță că de miercuri încep protestele de stradă.
Blocul Național Sindical (BNS) cere Guvernului să respecte obligația legală de majorare a salariului minim pe economie de la 1 ianuarie 2026, avertizând că refuzul ar încălca legislația europeană și ar accentua sărăcirea populației.
„Ne punem întrebarea de unde izvorăște atât de multă ostilitate în discursurile publice ale politicienilor prin care anunță că se împotrivesc protejării nivelului de trai al populației aflată la limita subzistenței – care este îndreptățită legal la majorarea salariului minim”, se arată în comunicatul transmis de BNS.
Sindicaliștii reamintesc că salariul minim a fost majorat în ianuarie 2025 cu 9,45%, în timp ce creșterea productivității muncii a fost estimată la 9,9%, iar inflația pentru primele nouă luni din 2025 a atins deja 8,45%.
„Actualul Guvern consideră că își dorește înghețarea salariului minim în condițiile unor șocuri inflaționiste. Ceea ce înseamnă că în termeni reali puterea de cumpărare a salariului minim va fi decimată în 2026 în urma politicilor inflaționiste. Practic puterea de cumpărare a salariului minim la sfârșitul anului 2026 ar putea fi sub cea de la finalul anului 2024”, avertizează organizația.
Potrivit BNS, formula de calcul a salariului minim, aprobată prin Legea 283/2024 și HG 35/2025, este „una construită pe principii economice sănătoase” și respectă Directiva Europeană 2022/2041 privind salariile minime adecvate. Aplicarea acesteia ar duce la o creștere a salariului minim brut la 4.325 de lei.
Creșterea salariului minim e necesară pentru funcționarea economiei
„Formula a fost una agreată atât de Guvern, cât și de organizațiile patronale și respectă în intregime principiile economice de funcționare a unei economii de piață sănătoase, fiind aliniată prevederilor Directivei Europene ce impune implementarea unui salariu minim adecvat. Mai menționăm și faptul că pentru prima dată rezultatele aplicării formulei, ca și formula în sine, nu se contestă în fapt de nimeni, datele sunt oficiale, publicate pe site-ul Comisiei Naționale de Prognoză, rezultatul obținul de institutul de cercetare contractat de minister și cel obținut de BNS, sunt identice. Nici patronatele nu contestă rezultatele aplicării formulei de calcul a creșterii salariului minim”, acuză sindicatul.
BNS mai arată că, în 2024, doar 46% din valoarea adăugată creată în economie a mers către salariați, față de media europeană de 53%, diferență care „rămâne la dispoziția angajatorilor”.
„Cu toate acestea, fără nici o justificare economică reală și în disprețul legii, se dorește POLITIC înghețarea salariului minim și AMPUTAREA puternică a puterii de cumpărare a veniturilor din salarii și din pensii. Actualul Guvern este profund preocupat de anumite grupuri de interese din mediul de afaceri și efectul generat asupra acestuia de creșterea cotei de TVA din acest an, desi potrivit datelor INS, companiile au transferat integral creșterea cotei TVA în prețurile finale pentru a fi suportată de consumatorii finali! Creșterea prețurilor generate de majorarea cotei TVA împreună cu liberalizarea prețurilor la energie au erodat puternic puterea de cumpărare a veniturilor populației”.
BNS acuză Guvernul că a adoptat politici inflaționiste deliberate, care au împins economia „din stagnare spre recesiune”, prin creșteri de taxe și măsuri fiscale contracționiste aplicate din vara anului 2025. „Mixul de politici economice nu a fost țintit spre atingerea țintei de inflație, obiectiv fundamental”, afirmă sindicaliștii, subliniind că efectul direct este „degradarea semnificativă a nivelului de trai”.
Organizația arată că, pentru prima oară după 1989, mecanismul de stabilire a salariului minim este „clar, transparent și predictibil”, iar intervenția politică ar reprezenta un pas înapoi. „Politicienii nu se mai pot juca după bunul plac cu valoarea acestuia. Tot ceea ce au făcut în trecut, când inventau de la an la an formule de calcul noi și valori de salariu minim după bunul plac, a transformat salariații plătiți cu salariul minim într-o masă uriașă de manevră politică și electorală”, transmite BNS.
Sindicaliștii susțin că, în 2025, clasa politică „a pierdut pentru prima dată controlul asupra unui instrument de care profita electoral” și că acum încearcă să-l recâștige, „în dispreț față de lege”.
„BNS atrage atenția că pe lângă măsurile ,,de reformă” luate până acum – în fapt austeritate în exces (populație sărăcită pentru a îi răsplăti pe cei cu privilegii speciale) dar și prin măsurile anunțate – care privesc concedieri și restructurări nefundamentate, adăugarea deciziei de înghețare a salariului minim ar trebui să dea de gândit liderilor partidelor proeuropene. Această decizie nu numai că va adânci în sărăcie aproape 1,7 milioane de salariați din sectorul privat, dar, cu siguranță, va asigura un viitor tulbure României. Cu astfel de măsuri, nu poți decât să te pregătești pentru o lungă și grea opoziție”, conchide BNS.
Cartel Alfa anunță proteste de stradă de miercuri
Sindicaliștii ies în stradă, miercuri, când va avea loc și întâlnirea premierului cu sindicatele și patronatele, declară liderul Cartel Alfa. Bogdan Hossu spune că înghețarea salariului minim este o „pedeapsă” pentru cetățeni, deși nu ei sunt vinovați pentru deficitul uriaș al României.
Hossu cere oprirea măsurilor de austeritate aplecate doar celor vulnerabili.
„În esență, problema este legată de faptul că suntem pe cale să construim a treilea pas de măsuri de austeritate. Niciuna din măsurile de austeritate nu înseamnă reforme, cum pretinde guvernul actual. Toate sunt numai măsuri de tăieri sau de creștere a taxelor, neavând o perspectivă a unei politici coerente de reformare efectivă”, spune Bogdan Hossu.
Liderul Cartel Alfa anunță, astlfel, că sindicalistii ies în stradă miercuri
Tot miercuri va avea loc și întâlnirea dintre premierul Ilie Bolojan și sindicate și patronate, pe tema majorării salariului minim.
De altfel, Hossu a spus că dacă se va îngheța salariul minim înseamnă că cetățenii sunt pedepsiți, deși nu ei sunt cei vinovații pentru deficitul bugetar pe care îl are România.
Ilie Bolojan a spus că a convocat Consiliul Tripatit miercuri pentru a discuta cu sindicatele și patronatele despre majorarea salariului minim.
„Așa cum știți, anul viitor, în România, salariile în sectorul public sunt plafonate. Or, în condițiile în care anumite salarii în sectorul public sau în sectorul privat sunt calculate pe baza salariului minim, orice mutare a salariului minim are niște efecte care se bat în cap cu plafonare”; a spus Bolojan, vineri, la Antena 3 CNN.
Premierul a afirmat că a avut discuții în coaliție despre acest salariu minim.
„De comun acord am căzut cu toții: Hai să încercăm să ținem salariul minim la același nivel. Dacă salariile sunt plafonate, hai să mergem în aceeași logică că nu mai avem foarte mult spațiu de mișcare. (…) E adevărat că România a transpus o directivă europeană care permite țărilor care doresc să stabilească un salariu minim. Nu toate țările europene au salariu minim. Și permite un mecanism de indexare a salariului minim. Care în directivă spune că se face la maxim 2 ani de zile, dacă te duci după logica asta. În legislația românească am transpus că se face anual, după anumiți indicatori, după o anumită marjă. Sigur, dacă am modificat legislația în acord cu directiva europeană. Pentru că e o legislație care ține, să spunem, de anumit jalon din PNRR să ai un mecanism de genul acesta. Am respectat directiva. (…) Trebuie să vedem și să discutăm pe cinstite. Cu patronatele, cu sindicatele și să avem toate analizele. Ca să vedem dacă există o posibilitate de o creștere minimă a salariului minim sau nu”, explică Bolojan.
