Senatorul Liviu-Iulian Fodoca cere explicații Ministerului Finanțelor pentru tratamentul discriminatoriu între mediul privat și instituțiile publice
Într-o interpelare adresată ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, senatorul Liviu-Iulian Fodoca (Grupul parlamentar PACE – Întâi România, circumscripția Sălaj) atrage atenția asupra unei probleme grave și persistente în sistemul fiscal românesc: aplicarea diferențiată și inechitabilă a măsurilor fiscale între contribuabilii privați și instituțiile publice.
Potrivit senatorului Fodoca, deși Guvernul a recunoscut public faptul că peste 200 de primării și numeroase companii de stat înregistrează datorii uriașe la bugetul public — unele depășind zeci sau chiar sute de milioane de lei —, Ministerul Finanțelor nu a luat măsuri concrete și ferme pentru recuperarea acestor sume. În schimb, antreprenorii români sunt supuși unor controale riguroase, popriri automate și sancțiuni disproporționate pentru întârzieri minore la plată.
„Este inacceptabil ca statul să fie complice la propriile datorii”
Senatorul Liviu-Iulian Fodoca afirmă, în interpelarea sa, că statul nu poate cere corectitudine fiscală de la cetățeni și firme dacă nu oferă el însuși exemplul de responsabilitate și respect față de lege.
„Cum a fost posibil ca aceste datorii să fie tolerate, acumulate și perpetuate, în timp ce antreprenorului român i se aplică popriri automate, penalități și sancțiuni imediate pentru întârzieri infime la plată? Este inacceptabil ca statul, care acționează cu o mână de fier împotriva sectorului privat, să devină complice prin pasivitate față de propriile instituții datornice”, întreabă senatorul PACE.
Această discrepanță majoră între modul în care statul tratează mediul privat și propriile structuri este calificată de senator drept „dublu standard fiscal”, o practică ce subminează încrederea cetățenilor în instituțiile publice și în însăși corectitudinea sistemului de guvernare.
Întrebări directe adresate Ministerului Finanțelor
Liviu-Iulian Fodoca formulează în interpelarea sa trei întrebări concrete către ministrul Nazare, cerând răspunsuri clare, documentate și asumate:
- Ce măsuri a luat Ministerul Finanțelor în ultimii trei ani pentru recuperarea datoriilor acumulate de instituțiile publice și companiile de stat?
- De ce există o diferență evidentă între tratamentul fiscal aplicat contribuabililor privați și cel aplicat entităților publice?
- Este moral și constituțional ca un primar să poată acumula datorii de milioane de lei fără consecințe, în timp ce un întreprinzător local este sancționat imediat pentru sume infime?
Aceste întrebări pun în lumină o realitate cunoscută, dar rar recunoscută oficial: instituțiile statului beneficiază de o toleranță fiscală pe care niciun contribuabil privat nu și-o poate permite.
Impactul social și economic al dublului standard fiscal
Senatorul Fodoca subliniază că această practică subminează principiile echității și concurenței loiale, afectând profund mediul economic.
În timp ce antreprenorii mici și mijlocii — motorul economiei românești — sunt sufocați de taxe, impozite și birocrație, instituțiile publice și companiile de stat par să fie protejate printr-o tăcere complice și o lipsă de responsabilitate fiscală.
„Fără un tratament echitabil între public și privat, încrederea în autoritatea fiscală va continua să se erodeze”, avertizează senatorul.
Pe termen lung, un astfel de sistem fiscal discriminatoriu duce la:
- demotivarea antreprenorilor, care nu se mai simt sprijiniți de stat;
- scăderea investițiilor și a inițiativelor locale;
- creșterea neîncrederii între cetățeni și instituțiile publice;
- distorsionarea pieței, prin avantaje nejustificate acordate sectorului public.
O problemă sistemică ce necesită reformă fiscală reală
Interpelarea senatorului Fodoca vine într-un moment în care România traversează o perioadă de instabilitate fiscală și de nemulțumire generalizată față de modul în care statul gestionează banul public.
Tot mai mulți economiști avertizează că fiscalitatea excesivă și aplicarea inegală a regulilor determină antreprenorii să caute soluții alternative, inclusiv relocarea activităților în alte state europene mai predictibile și mai echitabile.
În același timp, neperformanța administrațiilor publice locale și datoriile acumulate de acestea pun presiune pe bugetul național și limitează investițiile în infrastructură, educație și sănătate.
Senatorul PACE solicită ca Ministerul Finanțelor să vină cu un plan de acțiune concret pentru recuperarea datoriilor instituționale, dar și cu o strategie de reformă fiscală care să restabilească principiul echității între toți contribuabilii, indiferent de statutul lor.
PACE – „Întâi România”: vocea echității și a responsabilității
Grupul parlamentar PACE – Întâi România, din care face parte senatorul Liviu-Iulian Fodoca, a susținut constant măsuri pentru protejarea mediului antreprenorial autohton și pentru eliminarea abuzurilor fiscale.
Prin această interpelare, senatorul din Sălaj reafirmă angajamentul partidului față de transparență, corectitudine și egalitate în fața legii, valori fundamentale pentru o guvernare responsabilă.
În viziunea PACE, fiscalitatea trebuie să fie un instrument de echilibru, nu de opresiune. Statul are datoria de a sprijini producătorii și antreprenorii care contribuie real la dezvoltarea economiei, nu de a-i pedepsi printr-o birocrație agresivă și prin dublu standard.
Un semnal de alarmă pentru Ministerul Finanțelor
Interpelarea senatorului Liviu-Iulian Fodoca nu este doar o critică punctuală, ci un semnal de alarmă privind incoerența sistemului fiscal românesc.
Atâta vreme cât statul își tratează cu indulgență propriile datorii, dar cere conformare rigidă de la contribuabilii privați, România nu poate vorbi despre o economie sănătoasă sau despre încredere instituțională.
Senatorul Fodoca cere, pe bună dreptate, ca Ministerul Finanțelor să răspundă transparent și să explice public de ce există două măsuri fiscale diferite: una pentru cetățeni și firme, și alta pentru instituțiile statului.
