Cristian Tudor Popescu se întreabă într-o postare pe pagina sa de Facebook la ce „e bună Catedrala”. Gazetarul și-a exprimat de mai multe ori nemulțumirea pentru alocarea fondurilor publice pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului.
După ce duminică a avut loc slujba de sfinţire a picturii Catedralei Naţionale, la care au participat peste 2.500 de pelerini și o mulțime de personalități, CTP spune că lăcașul de cult „a fost construit cu bani mulți, dar și cu mai multă competență și responsabilitate decât instalațiile de gaz care aruncă în aer blocurile patriei”.
„Nu cred, dar încerc să înțeleg. O biserică pentru majoritatea cetățenilor unei țări poate fi un temei puternic de unitate națională. Mai puternic decât cultura, limba, istoria, geografia României.
Românii sunt din ce în ce mai depărtați de cultura românească. Cine îi mai citește astăzi, în afară de ce obligă școala, măcar pe Eminescu, Caragiale, Creangă, Arghezi, Maiorescu sau Călinescu, când prea puțini mai citesc astăzi cărți? Cine a privit măcar o dată, într-o expoziție, tablouri de Grigorescu, Tonitza, Luchian, Andreescu, Pallady sau Țuculescu? Câți s-au dus o dată în viață în pelerinaj la Târgu-Jiu să vadă Poarta Sărutului, Coloana Infinitului, Masa Tăcerii, să fie hagiii lui Brâncuși?
Câți cunosc din istoria României și românilor altceva decât niște clișee care le-au fost vârâte în cap de propaganda naționalistă-ceaușistă-legionară?
Câți români au călătorit prin Transilvania, Moldova, Țara Românească înainte de a pleca în lumea largă, că acum se poate?
Cât despre limba română, e tot mai ruptă în bucăți, vorbim limbi diferite, unele făcute din rahat, mustind de injurii și amenințări agramate, altele făcute din rumeguș”, scrie CTP pe pagina sa de socializare.
CTP: Ortodoxia e simplă, ușor de practicat
Gazetarul vorbește și despre cum este văzută religia de către români
„În schimb, zeci de mii de români, din toată țara, au pierdut nopți pe drum ca să vină la sfințirea picturii Catedralei Mântuirii Neamului. Care a fost construită cu bani mulți, dar și cu mai multă competență și responsabilitate decât instalațiile de gaz care aruncă în aer blocurile patriei.
Ortodoxia e simplă, ușor de practicat. Cei mai mulți creștini-ortodocși din România n-au citit Biblia, nici măcar Noul Testament, ca să nu mai vorbim de scrierile lui Nicolae Steinhardt, Bartolomeu Anania, Dumitru Stăniloae, Gala Galaction, Mircea Păcurariu sau Andrei Scrima. Sau oferta altor mari religii, mozaism, islam, hinduism sau budism. Ei știu să-și facă cruce, să zică Doamne-ajută!, Doamne ferește! Te bate Dumnezeu!, Dac-o vrea Dumnezeu!, să spună Tatăl nostru, Înger-îngerașul meu! Și cam atât. Se duc la biserică, la moaște, plătesc nunți, botezuri, înmormântări sfinților părinți și speră să primească în schimb sănătate, împliniri, bani și Raiul după moarte. Mi se pare avantajos”.
„Credința e utilă oamenilor, nu tuturor”
„Care sunt multe și mari în România, dar ar fi probabil și mai multe, și mai mari, fără biserică. Frica de Dumnezeu poate să bată frica de poliție. Morala socială poate fi deprinsă mai degrabă prin religie decât prin educația laică, aflată ca vai de capul ei.
Iar actele de caritate ale bisericii sau ale unor preoți deosebiți nu pot fi decât spre ajutorul și alinarea oamenilor.
În primă și ultimă instanță, celor mai mulți le e frică să fie singuri în fața morții. Pe ei, credința în Dumnezeu și viața de apoi îi mai eliberează de această frică. Îi înțeleg.
Credința e utilă oamenilor, nu tuturor. De aceea sunt pentru sprijinirea de către stat a bisericii. Și teatrele sunt bugetate de stat, deși nu toți cetățenii merg la teatru. Unora le place slujba în biserică, altora, o piesă de teatru – cultul poate fi pus alături de cultură. Acestea sunt cele bune”.
Cristian Tudor Popescu a vorbit și despre lucrurile în care, în opinai sa, biserica nu ar trebui să se amestece.
„Ce face rău biserica?
Își extinde îndrituirea asupra medicinei. Înlocuiește vaccinurile cu rugăciuni și atingerea moaștelor. Pretinde că lingurița de împărtășanie se poate întrebuința la comun, că nu stau virușii pe ea. Nu numai preoții – există și medici care îl prescriu pe Dumnezeu ca leac.
Se amestecă în politică. Diverși ierarhi îl binecuvântează pe Putin și îndeamnă la votarea lui Dumnezeilă, paranoicul cu Dumnezeu în gură, bineplăcut Kremlinului. Susțin naționalismul rasist și xenofob, comițând păcatul numit chiar de Biserica Ortodoxă filetism – punerea națiunii mai presus de omenire ca întreg și mai presus de rânduielile dumnezeiești.
Până la comoara din ceruri, pe care o promit credincioșilor, Godporația adună averi pământești, păduri, livezi, vii, vile și mercedesuri. Și le apără cu o îndârjire comparabilă cu cea a magistraților care țin cu dinții de pensiile lor speciale.
În fine, religia este o dictatură. Nu ai voie să critici Biblia, trebuie să o respecți întocmai sau, cel mult, să te conduci după interpretările canonice hotărâte de biserică. Patriarhul nu este ales prin votul tuturor credincioșilor, ci doar de cercul restrâns al Sinodului. Dacă ai o viziune neconformă a credinței, ești anatemizat, menit afurisirii. Rațiunea, râsul, relativizarea, libertatea de cuvânt, nu au ce căuta în practicarea credinței. Pe cale de consecință, religia nu are treabă cu libertatea sau democrația, ba chiar nu-i plac deloc. Ortodoxia înclină spre conduceri de stat autoritariste, ceaușism, totalitarism antonescian, legionarism, monarhie forte, de care e gata să se lipească, după cum s-a văzut.”, mai scrie acesta.
Slujba de sfinţire a picturii Catedralei Naţionale
Zece mii de pelerini şi 2.500 de invitaţi oficiali, între care preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, preşedintele Nicuşor Dan, alături de familie, premierul Ilie Bolojan, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, foştii preşedinţi Emil Constantinescu şi Traian Băsescu, Principesa Margareta şi Principele Radu au asistat la inaugurarea Catedralei Naţionale, cea mai mare biserică ortodoxă din lume. Slujba de sfinţire a picturii Catedralei va fost oficiată de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu şi de Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu un sobor de 65 de ierarhi, 70 de preoţi şi 12 diaconi.
Începută în urmă cu 15 ani, uriaşa construcţie, care „bifează” mai multe recorduri, a costat peste 200 de milioane de euro, bani proveniţi din donaţii, contribuţia Patriarhiei, dar şi din fonduri publice.
