SUA au decis să desfăşoare un portavion în sprijinul operaţiunilor lor prezentate drept o luptă împotriva traficului de droguri în America Latină, a anunţat vineri Pentagonul, ceea ce reprezintă o creştere considerabilă a mijloacelor militare americane în regiune, relatează AFP şi Reuters, potrivit Agerpres.
„În sprijinul directivelor preşedintelui (Donald Trump) de destructurare a organizaţiilor criminale transnaţionale şi de combatere a narco-terorismului în vederea protejării teritoriului naţional, ministrul războiului a ordonat portavionului Gerald R. Ford (…) să se îndrepte” spre zona de comandă corespunzând Americii Centrale şi de Sud ( USSOUTHCOM), a transmis purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării american, Sean Parnell, pe reţeaua de socializare X.
„Prezenţa sporită a forţelor americane în zona de responsabilitate a USSOUTHCOM va consolida capacitatea SUA de a detecta, monitoriza şi combate actorii şi activităţile ilicite care compromit siguranţa şi prosperitatea teritoriului Statelor Unite şi securitatea noastră în emisfera vestică”, afirmă în aceeaşi postare Sean Parnell.
Portavionul Gerald R. Ford este unul dintre cele mai mari din lume, iar purtătorul de cuvânt citat nu a precizat cănd acesta împreună cu grupul naval care îl însoţeşte vor ajunge în zonă.
Ultimul atac american în Caraibe
Șase persoane au fost ucise într-un atac al forțelor militare americane asupra unei bărci suspectate că ar fi implicată în trafic de droguri din America de Sud, a anunțat vineri secretarul american al Apărării, Pete Hegseth.
Declarația survine în contextul unei campanii controversate a administrației Trump care a vizat, potrivit oficialilor, bărci suspectate de contrabandă – campanie în urma căreia, conform publicărilor oficiale, au avut loc 10 atacuri cunoscute și 43 de decese în total, potrivit New York Times.
Hegseth a afirmat, într-un mesaj pe reţelele de socializare, că atacul a avut loc în apele internaţionale ale Mării Caraibilor şi că nava era „operată de gruparea Tren de Aragua”, desemnată de administraţie drept organizaţie teroristă. Oficialul a citat informaţii ale serviciilor secrete ca bază a acţiunii şi a publicat un scurt clip video cu momentul exploziei. „Dacă eşti un narco-terorist care trafichează droguri în emisfera noastră, te vom trata ca pe Al-Qaeda”, a scris Hegseth.
Administraţia susţine că atacurile sunt legale pe motiv că preşedintele Trump a declarat traficul de droguri de la carteluri drept o formă de atac armat şi a încadrat confruntarea drept conflict armat, ceea ce, în opinia Executivului, permite ţintirea „combatanţilor”. Critici juridici externi şi experţi în drept au contestat însă această poziţie, arătând că legea naţională şi dreptul internaţional interzic uciderea deliberată a civilor care nu participă direct la ostilităţi şi că o astfel de politică echivalează cu execuţii sumare.
Reprezentanţi ai unor state din regiune au reacţionat la precedentele lovituri. Preşedintele Columbiei, Gustavo Petro, a afirmat că unul dintre morţi fusese un pescar columbian şi a calificat atacul drept crimă. Administraţia americană nu a oferit, în comunicatele publice, dovezi detaliate pentru fiecare incident sau o explicaţie juridică exhaustivă transmisă Congresului despre cum se realizează legătura între trafic şi calitatea de „combatant”.
Campania a vizat în principal coridoarele maritime din Caraibe şi Pacificul de est; precedente operaţiuni au fost date publicităţii pe 2 şi 15 septembrie, 3 octombrie şi 17 octombrie, cu victimele atribuite diverselor grupări sau, în unele cazuri, fără precizarea naţionalităţii sau apartenenţei. Administraţia afirmă că astfel de lovituri reduc numărul de decese din cauza supradozelor în SUA – argumentul politic invocat fiind că distrugerea unor bărci de contrabandă salvează vieţi – dar jurişti şi diplomaţi subliniază că penalizarea traficanţilor trebuie să rămână în sfera aplicării legii şi nu a execuţiilor sumare.
