Imagini nou publicate cu obiectul interstelar 3I/ATLAS arată cum acesta emite un jet puternic de gaze şi praf în direcţia Soarelui, exact aşa cum oamenii de ştiinţă se aşteaptă de la o cometă, părând să tranşeze disputa cu cercetătorii care susţineau că 3I/ATLAS ar putea fi o navă extraterestră, transmite vineri Live Science.
Descoperită la sfârşitul lunii iunie şi confirmată de NASA la începutul lui iulie, cometa provine dintr-un sistem stelar necunoscut mult mai îndepărtat de al nostru. 3I/ATLAS este doar al treilea obiect interstelar detectat vreodată. Cu o lăţime între 5 şi până la 11 kilometri, este cel mai mare obiect interstelar detectat care a traversat vreodată Sistemul Solar şi probabil foarte vechi, datând cu miliarde de ani înainte de naşterea Soarelui.
Acestea şi alte particularităţi legate de traiectoria sa faţă de planul orbital al planetelor din Sistemul Solar au determinat un grup mic de cercetători să susţină în mod controversat că obiectul ar putea fi o navă spaţială extraterestră trimisă să ne spioneze. Cu toate acestea, marea majoritate a oamenilor de ştiinţă sunt de părere că 3I/ATLAS este o cometă de mare viteză. Noile imagini ale intrusului interstelar, surprinse pe 2 august de Two-meter Twin Telescope (TTT) la Observatorul Teide din Insulele Canare din Spania, cimentează şi mai mult ipoteza originilor naturale ale obiectului.
Combinând 159 de expuneri cu o durată de 50 de secunde fiecare, imaginea compozită arată corpul (sau nucleul) îngheţat al obiectului 3I/ATLAS ca un punct mare, negru, înconjurat de o strălucire albă. O ruptură bruscă, în formă de evantai, a acestui inel strălucitor arată, conform cercetătorilor, emisia unui jet mare de materie în spaţiu, în direcţia Soarelui. Imaginea a fost distribuită site-ului de monitorizare a obiectelor tranzitorii The Astronomer’s Telegram pe 15 octombrie.
Cometele sunt renumite pentru cozile lor strălucitoare de gaz ionizat, care se poate întinde pe sute de milioane de kilometri în direcţia opusă Soarelui. Jeturile de comete, prin comparaţie, sunt mult mai mici şi pot fi îndreptate către Soare. Este doar o parte standard a anatomiei unei comete, a declarat Miquel Serra-Ricart, astrofizician şi director ştiinţific la instituţia de cercetare Light Bridges a Observatorului Teide, într-un e-mail pentru Live Science, potrivit Agerpres.
„Acesta este un fenomen obişnuit”, a explicat Serra-Ricart, care a postat noile imagini, pentru Live Science. „Jet-urile sunt îndreptate spre Soare şi coada cometei în direcţia opusă”.
Acest lucru se datorează faptului că aceste obiecte rătăcitoare se încălzesc inevitabil pe măsură ce se apropie de Soare – dar nu se încălzesc întotdeauna uniform. Partea îndreptată spre Soare a cometei se încălzeşte cel mai repede şi, dacă un anumit punct slab de pe suprafaţa cometei se încălzeşte suficient, o cantitate tot mai mare de gaze sublimate poate exploda ca un gheizer, împuşcând în spaţiu gaze şi praf.
Pe măsură ce nucleul cometei se roteşte, jetul poate lua o formă de evantai asemănătoare cu ceea ce vedem în noua imagine TTT, a adăugat Serra-Ricart. Celebra cometă NEOWISE a eliberat, de asemenea, jeturi asemănătoare unui evantai după zborul său spre Soare din 2020, conform observaţiilor desfăşurate cu telescopul spaţial Hubble la acea vreme.
O parte din materia expulzată prin aceste jeturi ajunge în coma cometei (norul strălucitor care înconjoară nucleul), în timp ce o altă parte poate fi îndreptată spre coada cometei de presiunea radiaţiei exercitate de vântul solar. Acesta este motivul pentru care cometele pot avea atât un jet orientat spre Soare, cât şi o coadă în sens invers.
Nu este clar cât de departe a fost proiectat în spaţiu acest jet, dar Serra-Ricart a estimat că s-ar putea întinde până la aproximativ 10.000 km de la suprafaţa 3I/ATLAS. Jetul este probabil compus în mare parte din particule de praf şi dioxid de carbon, a adăugat el, ceea ce este în concordanţă cu alcătuirea comei mari de gaze pe care telescopul spaţial James Webb a detectat-o în jurul cometei în luna august.
3I/ATLAS a trecut pe lângă Marte pe 3 octombrie şi se apropie în prezent de punctul său cel mai apropiat de Soare (periheliu), pe care îl va atinge pe 29 octombrie. Cometa se află acum pe partea îndepărtată a Soarelui şi nu va mai fi vizibilă de pe Pământ până la mijlocul lunii noiembrie. Când reapare, astronomii vor avea o şansă rară de a vedea cum s-a schimbat misteriosul vizitator după întâlnirea sa cu Soarele.
