Profesorul universitar Cristian Socol trage un semnal de alarmă într-o analiză: folosirea repetată a termenilor precum „faliment”, „incapacitate de plată” sau „colaps financiar” de către decidenți politici nu reflectă realitatea economică, dar produce efecte negative majore. El arată că România are rezerve financiare consistente și nu riscă intrarea în incapacitate de plată, însă retorica alarmistă generează costuri suplimentare de miliarde de lei și afectează direct economia și societatea.
„Folosirea sintagmei ‘intrarea în incapacitate de plată’ este incorectă”, afirmă Cristian Socol, într-o analiză pentru Mediafax, subliniind că România dispune de o acoperire predictibilă a necesarului de finanțare, un buffer consistent în Trezorerie – echivalent cu patru luni de finanțare – precum și rezerve valutare adecvate la BNR.
El adaugă că ponderea ridicată a depozitelor populației și companiilor în bănci, alături de rata scăzută a creditelor neperformante, demonstrează că nu există fundament pentru scenariile apocaliptice vehiculate public.
Profesorul acuză recurența declarațiilor alarmiste ale unor lideri politici, despre care spune că au transformat o criză bugetară într-una economică.
„Se consolidează semnele unei crize auto-induse, o profeție care se îndeplinește”, arată Socol. Potrivit acestuia, în ultimele luni au fost identificate 33 de declarații publice din partea unui decident de prim rang, toate conținând termeni precum „default”, „faliment”, „dezastru economic” sau „incapacitate de plată”.
Costuri suplimentare de miliarde de lei
Analiza arată că această retorică a urcat costurile de împrumut ale României de la 6,83% la 7,45%.
„Aceasta se traduce într-o pierdere la buget generată de creșterea cheltuielilor cu dobânzile cu 2,8 miliarde lei anual”, explică Socol.
Totodată, el estimează pierderi suplimentare de circa 5,8 miliarde lei în PIB din cauza reducerii consumului și investițiilor, precum și investiții blocate sau amânate de aproape 1,5 miliarde euro.
Efecte directe asupra populației
Profesorul evidențiază și consecințe asupra oamenilor obișnuiți: inflație mai ridicată, rate bancare mai mari, scăderea nivelului de trai și reducerea valorii companiilor românești.
„Declarațiile apocaliptice au stimulat creșterea prețurilor peste cea bazată pe cauze obiective. Producătorii și vânzătorii au dorit să își securizeze profiturile în timpul panicii induse de aceste afirmații”, notează Socol.
Cum acționează panica indusă
Economistul explică mecanismele prin care retorica alarmistă afectează deciziile investitorilor și consumatorilor.
„Anunțarea de către un decident important a unui risc iminent de faliment sperie piețele financiare și creditorii, iar aceștia își retrag banii sau pun o primă de risc suplimentară”, arată profesorul.
În paralel, oamenii de afaceri amână proiectele, consumatorii devin excesiv de precauți, iar băncile limitează creditarea.
Concluzia analizei
Cristian Socol estimează un impact total de cel puțin 6,7 miliarde lei anual din cauza acestei retorici.
„Cineva trebuie să oprească acest val de declarații apocaliptice, fenomen ce va provoca o criză auto-indusă, transformarea certă a unei crize bugetare rezolvabile într-una economică persistentă”, avertizează profesorul universitar.
