În premieră, un proiect referitor la cartografierea cinematografică a judeţului Buzău aflat în derulare ar putea oferi regizorilor şi actorilor de pretutindeni posibilitatea de a afla, prin intermediul unei hărţi, cele mai idilice locuri din judeţul Buzău în care ar putea fi produse filme, Vulcanii Noroioşi, Lacul Siriu, aşezările rupestre şi sălbăticia Carpaţilor de Curbură, putând rivaliza cu alte zone deja celebre din lume.
Mihaela Constantinescu este manager cultural, regizor şi producător de film, cunoscută pentru implicarea în organizarea Buzău International Arts Festival (BIAF) şi coordonarea Buzău International Film Festival (BIFF), două evenimente care aduc împreună oameni din film, arte vizuale, teatru şi cultură contemporană. Este doctorand în Cinematografie şi Media în cadrul UNATC „I.L. Caragiale” Bucureşti şi crede că filmul are puterea de a deschide minţi, de a conecta oameni şi de a aduce în discuţie subiecte importante.
A luat contact cu filmul în copilărie, atunci când a mers alături de familie la cinematograf.
„Părinţii mei mă duceau la cinema de când eram mică şi ţin minte că prima dată când am chiulit de la şcoală a fost ca să merg la un film. Cred că e una dintre cele mai frumoase amintiri din copilărie, şi poate şi primul semn că filmul va rămâne parte din viaţa mea. Am început să lucrez în industria de film în jurul anului 2013, colaborând cu festivaluri precum TIFF, Divan Film Festival sau Dracula Film Festival. A fost o perioadă în care am învăţat foarte multe despre lumea filmului, de la organizare şi programare de festival, până la comunicare şi public. Am cunoscut actori şi regizori precum Franco Nero, Michele Placido, Armand Assante şi, mai recent, Raoul Bova. Sunt oameni care au avut un impact real asupra mea, prin felul în care văd filmul şi viaţa. De la Michele Placido am primit unul dintre cele mai frumoase sfaturi: ‘Fă ce simţi în film, doar fii sigură că faci ceva.’ Este un sfat simplu, dar cred că cel mai important pe care l-am primit vreodată în acest domeniu”, a declarat, pentru AGERPRES, Mihaela Constantinescu.
O bună parte dintre proiectele la care a lucrat s-au desfăşurat în judeţul Buzău, iar zone turistice recunoscute la nivel naţional şi internaţional au fost trasformate în platouri de filmare. Dincolo de monumente naturale, atracţii, obiceiuri şi gastronomie, Mihaela Constantinescu a văzut în judeţul Buzău un potenţial cinematografic ridicat, motiv pentru care a dat startul unui nou proiect, crearea unei hărţi cinematografice.
„De câţiva ani lucrez la un proiect de promovare a judeţului Buzău prin film. Ideea a apărut în momentul în care am adus în judeţ producţia filmului ‘Nebunul’, în regia lui Igor Cobileanschi. Proiectul trebuia filmat în Republica Moldova, dar am reuşit să-l aducem în Buzău, care s-a dovedit locaţia perfectă pentru filmare. Cred că Buzăul are toate ingredientele necesare pentru a deveni un loc de referinţă pentru producători: relief variat (munte, deal, zone deluroase, zone verzi şi zone mai ‘aspre’, ne lipseşte doar litoralul), lumini naturale frumoase, sate cu farmec autentic, şi foarte important, proximitate faţă de Bucureşti, ceea ce reduce costurile logistice semnificativ. Printre cele mai spectaculoase locaţii se numără Vulcanii Noroioşi, Lacul Siriu, Platoul Meledic sau Colţi/Aluniş. Vulcanii Noroioşi sunt deja o atracţie cinematografică în sine, acolo s-au filmat producţii precum filmul clasic ‘Erupţia’ lui Liviu Ciulei în 1957, dar şi serialul internaţional ‘Django’ (realizat de Sky şi Canal+ în 2023, dacă nu mă înşel), alături de diferite videoclipuri şi materiale promoţionale. De aceea am pornit un proiect de cartografiere cinematografică a judeţului, care să ofere o imagine completă a locaţiilor potrivite pentru filmări: cu fotografii, imagini video şi informaţii utile pentru echipele de producţie, profiluri de locaţie şi logistică dedicată producătorilor internaţionali. Vreau să ofer un pachet complet: nu doar imagini frumoase, ci şi contacte, suport local, echipe de fixeri, consiliere logistică”, dezvăluie Mihaela Constantinescu.
Beneficiile unui astfel de proiect s-ar traduce printr-o vizibilitate ridicată a comunităţilor locale care ar putea beneficia de diverse proiecte, de la cele de infrastructură, la locuri de muncă temporare pentru ghizi, în construcţia de platouri, pentru amenajarea decorurilor, aspecte care în perspectiva omului de film, consolidează mândria locală şi încrederea comunităţii că localitatea lor contează.
„Pentru producători, un judeţ precum Buzău oferă avantaje reale: diversitate de peisaj într-un spaţiu relativ compact, echipe locale care cunosc deja zona şi care pot să faciliteze logistic produsului, reducerea costurilor de transport, acces facil la capitală. Pentru autorităţi, proiectul devine un instrument de marketing teritorial: imaginea judeţului diseminată în cinematografe, festivaluri şi mass-media, creşterea turismului cultural, atragerea investiţiilor, consolidarea brandului local. Dacă se face bine, investiţia culturală produce efecte economice, sociale şi identitare. Şi mai cred că proiectul are potenţialul de a transforma mentalităţi, să facă comunităţile să vadă că patrimoniul lor contează, să deschidă colaborări între rural şi urban, între instituţii culturale şi echipe de film. Pe termen lung, un astfel de proiect poate transforma Buzăul într-un hub cultural şi cinematografic, comparabil cu regiuni din Spania sau Grecia, care trăiesc astăzi şi din imaginea creată de filmele turnate acolo”, a apreciat aceasta.
Pentru alegerea unei locaţii în care urmează să fie desfăşurat un proiect cinematografic este luată în calcul autenticitatea unei zone, mai spune specialistul, locuri care spun singure o poveste, nu doar peisaje spectaculoase, ci spaţii cu identitate, care pot susţine emoţia unui film.
„De exemplu, Vulcanii Noroioşi prezintă un cadru selenar, dramatic, cu cratere, texturi de nămol şi peisaje greu de egalat. Este un loc rar, aproape unic în spectrul natural al Europei. Satele din dealuri şi zonele montane oferă un contrast – viaţă simplă, structuri rurale autentice, graniţa între natură şi uman – aceste serii de contraste creează ‘spaţii cinematice’ care respiră. Fiecare zonă din Buzău are poveşti care merită spuse. Zona Bozioru – Nucu – Aluniş e un loc extraordinar, cu aşezări rupestre şi legende vechi. La Bisoca se păstrează tradiţii autentice, meşteşuguri şi ritualuri populare. Sunt sate în care oamenii încă îşi cântă bucuriile şi durerile la vioară sau acordeon, fără să fi fost vreodată înregistraţi. Mai sunt legende locale, ritualuri funerare sau de nuntă, migraţii sezoniere, obsesii muzicale, poveşti mici, intime, dar cu ecou mare. Toate aceste poveşti, despre locuri, oameni şi tradiţii, pot deveni teme pentru documentare, filme de ficţiune sau chiar animaţii. Cred că Buzăul are un potenţial uriaş de a oferi lumii un alt chip al României, unul profund şi real”, a mai spus regizorul de film.
Proiectul privind realizarea unei hărţi cinematografice a judeţului Buzău se află în stadiu de documentare. După ce vor fi strânse toate materialele media necesare, fotografii şi clipuri video va urma crearea unei baze de date digitală cu imagini, coordonate şi informaţii practice pentru producători. Platforma se doreşte a fi una accesibilă în mai multe limbi străine, pentru a putea fi folosită şi de echipe internaţionale.
„Este un proiect în premieră pentru Buzău. Până acum, nu a mai existat un demers complet care să aducă la un loc promovarea cinematografică, cercetarea culturală şi sprijinul logistic pentru producţii. Cred cu tărie că Buzăul poate deveni ceea ce este Andaluzia pentru Spania sau Calabria pentru Italia – o regiune cu identitate vizuală puternică, perfectă pentru filme de toate genurile. Aici s-ar putea filma: drame istorice, în zona montană şi la aşezările rupestre; filme de aventură, în zonele cu relief spectaculos; comedii romantice sau filme de artă, în satele rustice sau în municipiul Buzău; documentare, despre natură, tradiţii şi oameni. Estimez că ‘harta cinematografică’ a judeţului Buzău va fi finalizată în a doua jumătate a anului viitor (vom încerca să surprindem şi anotimpurile, pentru a vedea cum arată locaţiile în diferite momente ale anului) şi va fi prezentată în premieră la BIAF 2026, urmând să fie distribuită către ambasade, institute culturale şi reţele de producţie internaţionale”, a mai spus iniţiatorul proiectului.
Există exemple în lume unde filmările au schimbat radical economia locală a unor sate, arată Mihaela Constantinescu, dând exemplul localităţii Bhadun (Bangladesh), unde locuitorii şi-au transformat casele în spaţii de filmare, închiriate constant echipelor de producţie. În Utah (SUA), comunităţile rurale au fost revitalizate economic datorită filmărilor, unul dintre cele mai cunoscute exemple fiind Noua Zeelandă, unde filmele din seria „The Lord of the Rings” au transformat zone rurale izolate în destinaţii turistice mondiale sau Dubrovnik (Croaţia), oraşul folosit drept „King’s Landing” în Game of Thrones.
În România, Castelul Cantacuzino din Buşteni a fost folosit în serialul Wednesday.
Cât priveşte utilizarea noilor tehnologii în producţiile cinematografice, aceasta este de părere că sunt doar instrumente care pot fi folosite, dar care nu înlocuiesc emoţia umană.
„Sunt foarte încântat de iniţiativa Mihaelei Constantinescu pentru cartografierea judeţului Buzău, a locaţiilor de filmare. Având în vedere că am lucrat la mai multe producţii internaţionale pe zona Buzăului, precum ‘Django’, ‘Around the World in 80 Days’ şi producţii româneşti, pot spune că judeţul are un potenţial imens în sensul că este foarte aproape de Bucureşti, iar zona de relief şi tot ce înseamnă locaţii prezintă foarte mare potenţial. Eu sunt producător de film din Bucovina şi lucrez ca location manager, eu nu am cum să ştiu toate aceste zone. Pe partea de location manager pentru un proiect de film, tu ai un scenariu şi încerci să vizualizezi locaţiile care ar fi cele mai bune pentru a-l pune în viziunea regizorală pe sticlă, pe ecran. Iar atunci ar fi un mare plus dacă aceste locaţii ar fi cartografiate, după care începe scouting-ul tehnic. România este frumoasă şi Buzău este extraordinar de frumos, cu multe opţiuni, foarte, foarte multe opţiuni”, a declarat, pentru AGERPRES, regizorul Cristian Afanasov-Bucovina Film, care a lucrat pentru filmele „Django”, producţie filmată în Delta Dunării şi la Vulcanii Noroioşi, dar şi pentru „Nebunul”, realizat în judeţul Buzău.
Pe lângă componenta economică şi cea legată de relief, producţiile realizate în afara zonelor deja cunoscute atrag simpatia locuitorilor care, la rândul lor, pot lua parte la turnarea unui film.
„Surpriza a fost mare la deschiderea pe care o au în general autorităţile din Buzău pentru realizarea unor producţii. Surpriza a fost şi la deschiderea oamenilor. De exemplu, la Cândeşti, unde s-a filmat ‘Nebunul’, în regia lui Igor Cobileanschi, efectiv o parte din populaţia localităţii Cândeşti a participat la sprijinul acelei producţii. Pentru că, fiind o producţie românească, bugetul era limitat şi, cu toate astea, au venit oameni care ne-au ajutat necondiţionat şi ne-au sprijinit doar că se făcea un film acolo, la ei, în zonă. Bineînţeles, au fost remuneraţi, dar este o foarte mare deschidere. Ar ajuta foarte mult proiectul pentru că, în general, se filmează în Bucureşti, pentru că locaţiile sunt mult mai mult cunoscute, iar Bucureştiul este din ce în ce mai aglomerat, este cu adevărat o provocare în acest moment. Adică, dau un exemplu, să închizi o arteră precum Calea Victoriei într-o zi din cursul săptămânii este aproape imposibil”, a subliniat Cristian Afanasov.
Cât priveşte noile direcţii ale cinematografiei, tehnologia şi inteligenţa artificilă (AI), iniţiatorul proiectului de creare a unei hărţi cinematografice este de părere că pot şi sunt utilizate cu scopul de a îmbunătăţi calitatea unei pelicule, în schimb, actorii vor fi cei care, în cele din urmă, vor oferi emoţia şi toate celelalte sentimente pe care publicul le experimentează în faţa micilor şi marilor ecrane.
„Cred că filmul are puterea de a transforma. Fie prin poveştile pe care le spune, fie prin întrebările pe care le ridică. De la primele secvenţe filmate de fraţii Lumiere, care durau câteva secunde, până la producţiile de astăzi, filmul a evoluat enorm, nu doar ca tehnică, ci ca rol social şi cultural. Astăzi, filmul nu este doar o formă de artă sau divertisment. Este un mijloc prin care se discută probleme sociale, se transmit mesaje, se educă publicul şi se formează opinii. Cât despre noile direcţii – online, AI şi tot ce vine odată cu tehnologia – cred că sunt o parte firească din evoluţia noastră. Nu le privesc ca pe o ameninţare, ci ca pe nişte instrumente care pot extinde aria de expresie a filmului. Tehnologia nu poate înlocui emoţia umană, dar o poate ajuta să ajungă mai departe. Sigur, există pericolul de superficialitate sau manipulare, dar cred că regizorii şi creatorii autentici vor şti cum să extragă din ele un potenţial real. Emoţia, povestea şi privirea umană nu pot fi înlocuite, dar asta nu înseamnă că trebuie să respingem, neapărat, noul”, a conchis Mihaela Constantiescu.
Printre actorii şi oamenii de film care au luat contact cu judeţul Buzău în ultimii ani prin intermediul festivalelor organizate sub egida BIAF se numără Franco Nero, Michele Placido, Irina Margareta Nistor, Nae Caranfil, regizorii Daniel Sandu şi Dan Dinu, Claudiu Bleonţ, Marcel Iureş, Raoul Bova şi Armand Assante.
