„Între 2021 și 2025, piața rezidențială din România a înregistrat o creștere constantă, dar cu ritmuri diferite de la un an la altul, semnalând atât perioade de accelerare, cât și momente de temperare”, a explicat Cristi Șelaru, consilier în cadrul Institutului Național de Statistică (INS), în cadrul unei dezbateri dedicate sectorului imobiliar, desfășurate pe 26 septembrie 2025.
Potrivit acestuia, „indicele ne spune unde am ajuns, comparat cu un punct de plecare, iar procentul arată cât de repede am crescut față de anul precedent. Baza de plecare este anul 2015”.
La finalul anului 2021, indicele total al prețurilor rezidențiale era de 137,51, urcând în 2022 la 146,83, ceea ce reprezintă o creștere de 6,8% — „cea mai mare apreciere anuală din perioada analizată”, după cum a subliniat Șelaru: „A fost momentul în care cererea post-pandemie și orientarea investitorilor spre active imobiliare, ca formă de protecție împotriva inflației, au împins piața în sus.”
În 2023, ritmul s-a temperat vizibil: „Indicele a crescut până la 152,28, adică un plus de 3,7%. Această încetinire arată o piață aflată într-un proces de stabilizare, pe fondul costurilor mai ridicate de finanțare și al echilibrului tot mai clar între cerere și ofertă.”
Pentru 2024, consilierul INS a remarcat o evoluție „ușor mai puternică decât în 2023”, cu indicele urcând la 158,36 (+4%), ceea ce arată o „direcție ascendentă într-un ritm controlat”.
„Piața intră într-o etapă de maturizare”, a afirmat Șelaru, „iar tendința din primul trimestru al lui 2025 confirmă această temperare: indicele a ajuns la 161,75, adică un plus de doar 2,1%.”
Per total, între 2021 și începutul lui 2025, indicele total al prețurilor rezidențiale a crescut de la 137,51 la 161,75, adică un avans de 17,6%. „Această evoluție demonstrează reziliența pieței imobiliare românești, care, în ciuda contextului economic complex, a rămas pe un trend ascendent și a confirmat atractivitatea locuințelor ca investiție sigură pe termen mediu și lung”, a concluzionat reprezentantul INS.
Într-o a doua parte a intervenției, Cristi Șelaru a prezentat evoluția comparativă a locuințelor noi și vechi din perioada 2021–2025, subliniind o transformare profundă a raportului dintre cele două segmente.
„Dacă la început locuințele vechi se mențineau la prețuri considerabil mai ridicate, în doar câțiva ani diferența s-a redus treptat, până la o paritate aproape perfectă”, a explicat el.
Astfel, în 2021, indicele pentru locuințele noi era de 121,19, iar cel pentru vechi de 141,32, cu o diferență de peste 20 de puncte, adică o primă de 17% în favoarea vechiului.
În 2022, dinamica s-a schimbat radical: „Locuințele noi au crescut cu 12,8%, în timp ce cele vechi doar cu 3,9%. Decalajul s-a redus la 10 puncte.”
În 2023, noul a continuat să urce puternic, depășind pentru prima dată vechiul: „Locuințele noi au ajuns la 150,43, iar cele vechi la 147,49. Practic, pentru prima dată, noul a devenit mai scump decât vechiul, cu aproape 2%.”
Anul 2024 a adus o reechilibrare — „noul a crescut modest, în timp ce vechiul a recuperat puternic. La final de an, cele două segmente erau aproape egale, iar în primul trimestru din 2025 diferența era de doar 0,3 puncte.”
„În doar patru ani am trecut de la o piață în care vechiul era cu 20 de puncte peste nou, la o egalizare aproape absolută”, a explicat Șelaru. „Această convergență arată clar că vechimea construcției nu mai este factorul determinant al prețului.”
În concluzie, consilierul INS a evidențiat principalele tendințe care definesc piața actuală:
„Piața rezidențială a crescut constant între 2021 și 2025, cu 17,6% pe total. Locuințele noi au redus decalajul față de cele vechi, ajungând chiar să le depășească în 2023. Din 2024, piața s-a echilibrat, iar astăzi criteriile decisive nu mai sunt vechimea clădirii, ci localizarea, calitatea și eficiența energetică.”
În opinia lui Cristi Șelaru, „pe termen scurt, piața va continua să crească moderat, dar diferențierea între segmente va fi dată de factori non-preț: dotări moderne, acces la transport și zone verzi. Pentru cumpărători, alegerea nu mai este între ‘nou’ și ‘vechi’, ci între calitate și poziționare.”
