Dezbaterea privind apărarea din Europa divizează țările care cer protecție imediată față de Rusia și pe cele care sunt mai departe de această amenințare.
Ideea Comisiei Europene privind un zid al dronelor prezintă fisuri înainte de a intercepta primul intrus rus.
În contextul în care dronele rusești trec în Polonia și România, iar cele neidentificate (dar suspectate de a fi rusești) sunt urmărite deasupra Danemarcei, Norvegiei și Germaniei, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, lansează un nou scut strălucitor format din radare și interceptoare pentru a ajuta la apărarea flancului estic al blocului comunitar, relatează Politico.
„Zid al dronelor”
Ea l-a numit „zid al dronelor” în discursul său despre starea Uniunii de luna trecută.
Atât numele, cât și conceptul atrag critici.
Pentru țările baltice și Polonia, sună ca un răspuns sensibil la o urgență tot mai mare. Însă țările mai îndepărtate de Rusia prezintă găuri în această idee, îngrijorându-se de fezabilitatea și costul acesteia, de modul în care se încadrează în planurile militare ale UE și NATO și dacă este vorba de o acaparare a puterii de către Bruxelles în politica de apărare națională.
„Dronele și anti-dronele sunt prioritatea”, a declarat președintele francez Emmanuel Macron reporterilor joi. „Dar trebuie să fim clari: nu există un zid perfect pentru Europa, vorbim despre o frontieră de 3.000 de kilometri, credeți că este complet fezabil? Răspunsul este «nu».”
Comisarul apărării, Andrius Kubilius, fost prim-ministru lituanian, a sărit în apărarea acesteia. El a spus că planul inițial de contracarare a dronelor care acoperă Polonia și țările baltice ar costa aproximativ 1 miliard de euro, iar implementarea capacităților de detectare ar putea fi realizată în mai puțin de un an.
Totuși, el a recunoscut că numirea ei „zid” ar putea da o idee greșită. „Nu ar fi o nouă Linie Maginot”, a spus el, referindu-se la fortificațiile defensive franceze pe care Germania le-a ocolit cu succes în cel de-al Doilea Război Mondial.
Există, de asemenea, îngrijorări că Comisia ar putea face prea multe promisiuni.
„Sper că nimeni nu va considera zidul dronelor o soluție ușoară la problemele noastre de apărare”, a declarat Hannah Neumann, europarlamentară germană din grupul Verzilor și membră a Comisiei pentru Securitate și Apărare a Parlamentului European. „Un zid al dronelor nu ne va proteja de atacurile cibernetice și nici nu ne va ajuta la apărarea aeriană, la producția de muniție sau la problemele mai profunde legate de structurile decizionale și regulile de angajament.”
Bani UE pentru combaterea dronelor
Divergențele sunt deosebit de problematice deoarece Bruxelles-ul, împreună cu statele din prima linie, doresc să utilizeze banii UE pentru a ajuta la finanțarea zidului dronelor; pentru ca acest lucru să se întâmple, toate capitalele UE trebuie să fie de acord.
Reticența țărilor din sud – Giorgia Meloni din Italia și Kyriakos Mitsotakis din Grecia au declarat amândoi în timpul reuniunii liderilor UE de la Copenhaga din această săptămână că proiectele europene de apărare ar trebui să beneficieze întregul bloc, nu doar flancul său estic – a determinat apeluri la „solidaritate” din partea națiunilor expuse.
„Am dat dovadă de solidaritate în ultimele două decenii, de exemplu, în Covid, în economie, în migrație. Acum este momentul să arătăm solidaritate în domeniul securității”, a declarat premierul finlandez Petteri Orpo pentru POLITICO.
Acest dezacord a fost expus pe deplin la Copenhaga, atât public, cât și cu ușile închise. În interiorul sălii, cancelarul german Friedrich Merz a criticat planul în termeni pe care un diplomat familiarizat cu discuția i-a descris ca fiind „foarte duri”.
Apărare împotriva Rusiei
În ciuda disputelor privind dimensiunea – precum și numele – zidului de drone, există puține dezbateri despre faptul că Europa trebuie să își îmbunătățească capacitatea de a se apăra de dronele rusești. Blocul nu are tehnologie de detectare pentru a detecta cu ușurință dronele, iar când avioanele NATO au doborât trei drone rusești deasupra Poloniei luna trecută, au folosit rachete de milioane de dolari pentru a doborî Gerbera rusești, care costau aproximativ 10.000 de dolari fiecare.
Deși au existat obiecții la Copenhaga, în cele din urmă liderii UE au acceptat propunerile de apărare ale Comisiei, inclusiv zidul dronelor – ceea ce înseamnă că se așteaptă ca acesta să fie implementat într-o anumită formă. Cu toate acestea, detaliile privind calendarul, costul și capacitățile trebuie încă clarificate.
Și este probabil ca brandingul să se schimbe.
„Rețea europeană de măsuri anti-drone”
Miercuri, prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, a vorbit despre o „rețea europeană de măsuri anti-drone”. Când a fost întrebată de un jurnalist de ce nu a folosit termenul „zid al dronelor”, ea a răspuns: „Nu mă interesează cu adevărat numele, atâta timp cât funcționează”.
Consolidarea eforturilor anti-drone are sens într-un moment în care Rusia investighează apărarea NATO. Cu toate acestea, măsurile nu sunt un panaceu – mai ales dacă confruntarea cu Moscova se apropie de un război total.
„Un zid al dronelor poate funcționa la nivel regional — în țările baltice poți construi o apărare statică”, a declarat Christian Mölling, analist în domeniul apărării și director de programe la Fundația Bertelsmann. „Dar dronele sunt doar degetele; dacă vrei să câștigi, trebuie să țintești capul: comanda, logistica și capacitatea de producție.”
Statele din prima linie nu își fac iluzii că un zid al dronelor va fi suficient pentru a preveni un atac rusesc. Dar ele susțin că trebuie făcut ceva pentru a descuraja Moscova.
„Desigur, suntem realiști… nu ne așteptăm, de exemplu, la un zid al dronelor la granița noastră care să elimine orice amenințări în proporție de 100%”, a declarat prim-ministrul polonez Donald Tusk. „Dacă cineva caută garanții de securitate de 100%, nu va găsi nimic. Noi, ca NATO, ca Europa, trebuie să căutăm metode care să ne maximizeze securitatea.”
