Deputata Codruța Maria Corcheș se implică în recuperarea tezaurului dacic: „5,7 milioane de euro sunt o insultă la adresa patrimoniului național!”
De [Nume Autor], 21 septembrie 2025 – Scandalul furtului tezaurului dacic din Olanda continuă să stârnească reacții puternice în România. Deputata de Timiș, Codruța Maria Corcheș, membră a Comisiei pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă și a Comisiei permanente comune a Camerei Deputaților şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO, a anunțat că se implică activ în această problemă, criticând dur despăgubirile primite de statul român și cerând acțiuni ferme pentru protejarea patrimoniului cultural. Anunțul Ministerului Culturii
Evenimentul șocant s-a petrecut în noaptea de 24-25 ianuarie 2025, când Coiful de la Coțofenești – o piesă inestimabilă din aur, simbol al civilizației geto-dacice – și trei brățări dacice au fost furate din Muzeul Drents din Olanda. Aceste artefacte făceau parte din expoziția temporară „Dacia, imperiu de aur și argint”, organizată în colaborare cu Muzeul Național de Istorie a României (MNIR). Furtul a reprezentat un atac direct la moștenirea culturală românească, lăsând un gol imens în patrimoniul național. Detalii despre furtul din Muzeul Drents
Ministerul Culturii a anunțat recent că România a primit despăgubiri în valoare de 5,7 milioane de euro de la asigurător, sumă plătită în două tranșe: 4,845 milioane de euro pe 25 august 2025 și 855.000 de euro pe 12 septembrie 2025. Conform reglementărilor legale, MNIR va transfera aceste fonduri către bugetul de stat. Ministrul Culturii, Andras Demeter, a descris incidentul ca fiind „extrem de grav” și a propus modificări la procedurile pentru expozițiile temporare, inclusiv îmbunătățirea unui grup de lucru pentru monitorizarea patrimoniului. Declarațiile ministrului Andras Demeter
Totuși, deputata Codruța Maria Corcheș consideră că această sumă este derizorie și reprezintă o „pomană” în fața valorii neprețuite a artefactelor. „Coiful de la Coțofenești nu este doar un obiect de aur – este esența identității noastre ancestrale, un simbol al rezistenței geto-dacice. 5,7 milioane de euro sunt o insultă la adresa moștenirii milenare a poporului român. Statul tace și acceptă resemnat această umilință, în loc să lupte pentru recuperarea completă și pentru tragerea la răspundere a vinovaților”, a declarat deputata într-un comunicat de presă recent. Sursă: Comunicat de presă al deputatei Codruța Maria Corcheș (link fictiv pentru backlink; în realitate, înlocuiți cu site-ul oficial al deputatei sau al Parlamentului).
Ca membră a celor două comisii parlamentare cheie, Corcheș subliniază că poziția sa îi permite să inițieze demersuri concrete. „Din aceste funcții, nu voi înceta lupta pentru tezaurul nostru. Voi propune un proiect de lege pentru înăsprirea reglementărilor privind protecția patrimoniului cultural în expoziții internaționale, voi solicita o anchetă parlamentară pentru a analiza deficiențele de securitate care au permis furtul și voi face demersuri la UNESCO pentru un cadru internațional mai strict de prevenire a furturilor de patrimoniu. De asemenea, voi organiza dezbateri publice cu experți, societatea civilă și reprezentanți ai ministerului pentru a dezvolta soluții de monitorizare permanentă a tezaurelor naționale”, a adăugat ea.Pozițiile parlamentare ale Codruței Maria Corcheș (link oficial Camera Deputaților pentru comisii).
Implicarea deputatei vine într-un context în care România se confruntă cu multiple provocări legate de patrimoniul cultural. Județul Timiș, pe care îl reprezintă, are o istorie bogată, cu influențe romane și medievale care se leagă direct de rădăcinile dacice. „Ca reprezentant al Timișului, simt o datorie personală să apăr ceea ce ne definește ca națiune. Patrimoniul nu este de vânzare – este moștenirea generațiilor viitoare”, a subliniat Corcheș. Profilul deputatei Codruța Maria Corcheș (link oficial pentru backlink parlamentar).
Criticii susțin că despăgubirile financiare nu pot compensa pierderea culturală. Valoarea simbolică a Coifului de la Coțofenești, descoperit în 1929 și clasat ca tezaur național, depășește orice evaluare monetară. Brățările dacice, la rândul lor, oferă insights prețioase asupra meșteșugului antic. Experții estimează că astfel de furturi afectează nu doar țările de origine, ci și dialogul cultural global. Sursă: Analiză UNESCO privind furturile de patrimoniu (link UNESCO pentru backlink internațional).
Ministerul Culturii a promis îmbunătățiri, dar deputata cere acțiuni imediate. „Trei miniștri s-au perindat de la plecarea tezaurului în străinătate, iar reacțiile oficiale se rezumă la birocrație. Unde este indignarea diplomatică? Trebuie să ridicăm vocea în forurile europene și ONU”, a insistat ea. Sursă: Propuneri de modificare proceduri
Această implicare a Codruței Maria Corcheș ar putea mobiliza sprijin parlamentar și public. Societatea civilă și organizațiile culturale sunt invitate să se alăture, transformând scandalul într-o oportunitate de reformă. Rămâne de văzut dacă eforturile ei vor duce la recuperarea artefactelor sau la prevenirea viitoarelor incidente. Sursă: Postare Facebook a deputatei (link fictiv pentru backlink social media).
În concluzie, furtul tezaurului dacic subliniază vulnerabilitățile sistemului de protecție culturală românească. Prin acțiunile sale, deputata Codruța Maria Corcheș demonstrează că lupta pentru patrimoniu nu se oprește la despăgubiri financiare, ci cere vigilență și angajament național.
