O meta-analiză realizată pe mai mult de 1,5 milioane de participanți a sugerat că băuturile energizante și cafeau au efecte opuse asupra riscului de sinucidere. Consumul ridicat de cafea, peste 60 de cești pe lună, a fost asociat cu o reducere semnificativă a tentativelor de suicid, probabil datorită proprietăților sale stimulante și de îmbunătățire a stării de spirit. În schimb, s-a observat că chiar și o singură cutie de băutură energizantă pe lună crește riscul de gânduri și tentative suicidare, cu un efect dependent de doză care poate tripla riscul la niveluri de consum mai ridicate, scrie medscape.com.
Această diferență poate fi explicată prin prezența altor ingrediente psihoactive în băuturile energizante, precum taurina, guarana și ginsengul, împreună cu conținutul ridicat de zahăr, care poate declanșa anxietate și schimbări de dispoziție, în special la bărbații tineri, care sunt principalii consumatori.
Ediția franceză a Medscape a discutat cu Guillaume Davido, MD, psihiatru specializat în studii privind dependența la Spitalul Bichat-Claude Bernard din Paris, despre concluziile acestui studiu.
De ce considerați că acest studiu este de un interes deosebit?
Rezultatele sunt destul de surprinzătoare: tentativele de suicid au fost cu 30% mai puține în rândul consumatorilor de cafea, comparativ cu consumatorii de băuturi energizante.
Această meta-analiză este interesantă și pentru că ne încurajează să fim mai nuanțați în ceea ce privește efectele cafeinei și să facem o distincție clară între băuturile energizante cu cofeină și cafea. Se pare că cafeaua, în ciuda faptului că este un stimulent, nu crește riscul de sinucidere. Acest lucru este, cel puțin, surprinzător. Pentru mine, este aproape o revelație.
De ce vă surprinde acest efect protector al cofeinei?
Ideea că cofeina ar putea reduce riscul de sinucidere este destul de contraintuitivă. Fără a mai menționa că multe publicații discută efectele cofeinei în psihiatrie, în special efectul acesteia asupra calității somnului: cu cât dormim mai puțin, cu atât suntem mai stresați și impulsivi și cu atât suntem mai predispuși la dezvoltarea comorbidităților depresive. Comorbiditățile depresive implică riscul de sinucidere. Tulburările psihiatrice ar fi mai destabilizate la pacienții care consumă cofeină.
Credeam că aspectul „cafeină” al băuturilor energizante ar putea crește potențial aceste tipuri de tulburări, însă acest studiu concluzionează mai degrabă un efect protector al cofeinei.
Cu toate acestea, nu este surprinzător faptul că băuturile energizante sunt asociate cu un risc mai mare de sinucidere, având în vedere că consumul lor este asociat cu mai multe comorbidități de dependență și psihiatrice. Până în prezent, nu au existat cercetări specifice privind sinuciderea, dar acest lucru pare plauzibil.
Dincolo de cofeină, cum explicați legătura potențială între riscul de suicid și consumul de băuturi energizante?
Meta-analiza citează publicații privind factorii de risc de comorbiditate psihiatrică și riscul de sinucidere, care sunt agravate de consumul de băuturi energizante. Acestea menționează în mod specific taurina, guarana sau ginsengul, care pot favoriza anxietatea. Cu toate acestea, literatura actuală rămâne foarte prudentă în ceea ce privește toxicitatea reală a acestor substanțe. De asemenea, pare important să se țină cont de faptul că consumul de băuturi energizante [uneori] are loc în cadrul unui stil de viață riscant în general, ceea ce explică probabil parțial asocierile observate.
Care sunt efectele asupra microbiomului și axei intestin-creier?
Este adevărat că cafeaua are efecte antioxidante și beneficii asupra microbiomului. Cofeina ar putea avea un efect pozitiv asupra stării de spirit. În schimb, alte componente ale băuturilor energizante, în special zahărul, au un efect nociv asupra microbiomului. De exemplu, un studiu a arătat că consumul regulat de băuturi energizante a diminuat expresia genelor bacteriene benefice pentru starea de spirit și a redus diversitatea microbiană din intestin.
Considerați că comparația dintre cafea și băuturile energizante din acest studiu este solidă?
Este interesantă, dar are limitele sale. În meta-analiză, cantitatea de cafea — și, prin extensie, de cofeină — este bine definită, cu un prag de 60 de cești pe lună, în timp ce pentru băuturile energizante, cantitățile sunt mai puțin clare, fiind descrise ca o cutie. O ceașcă de cafea are aproximativ 200 ml, iar o cutie de băutură energizantă reprezintă aproximativ două cești de cafea. Știm că aceste băuturi conțin mai multă cofeină decât cafeaua sau alte băuturi convenționale pe bază de cola, cu un conținut cuprins între 75 și 300 mg per băutură. Mai mult, consumatorii de băuturi energizante consumă cantități mari, adesea fără să știe câtă cofeină ingerează.
Acest lucru ridică întrebări cu privire la rezultatele meta-analizei: consumatorii de cafea sunt protejați de cofeină sau pur și simplu consumă mai puțin decât consumatorii de băuturi energizante? Publicațiile care evidențiază riscurile psihiatrice asociate cu cafeaua indică faptul că consumul moderat este, în general, sigur. Poate exista chiar un efect neuroprotector. Așadar, consumul a două cești de cafea pe zi nu pare a fi problematic.
Dar ce se întâmplă cu populația care consumă băuturi energizante?
Aceasta este, de asemenea, o limitare semnalată de autorii meta-analizei. Știm că persoanele care consumă regulat băuturi energizante nu au același profil ca consumatorii „clasici” de cafea. Aceștia sunt în majoritate bărbați tineri. Riscul de sinucidere este mai mare în rândul bărbaților tineri, iar consumatorii de băuturi energizante utilizează uneori și alte substanțe; în literatura de specialitate există o legătură bine stabilită între băuturile energizante și substanțele care creează dependență. Pacienții cu probleme de dependență au, de asemenea, un risc crescut de sinucidere. Prin urmare, este necesară o explorare mai aprofundată a acestei populații.
Dar, pentru mine, acesta este și unul dintre principalele interese ale acestui studiu: este important să înțelegem această legătură bidirecțională între consumatorii de băuturi energizante și pacienții suicidari. În cadrul consultațiilor, consumul de băuturi energizante ar trebui considerat un „semnal de alarmă”. Fie că este vorba de medicina generală sau de psihiatrie, dacă un pacient se prezintă la consultație pentru probleme psihologice, este relevant să se evalueze consumul de băuturi energizante, deoarece acesta poate indica alte probleme: Este posibil ca aceștia să consume și alte substanțe sau să aibă un stil de viață riscant, ceea ce permite discutarea obiceiurilor de viață. Este posibil ca aceștia să aibă poftă de cantități mari de zahăr sau să sufere de tulburări alimentare, cum ar fi consumul excesiv de alimente. Zahărul este cunoscut ca fiind depresiv și provoacă complicații metabolice, care la rândul lor duc la complicații psihiatrice. Identificarea acestor comportamente ajută la detectarea altor riscuri asociate, cum ar fi sindromul metabolic sau steatoza hepatică cauzată de consumul excesiv de zahăr.
Întrebați pacienții despre consumul de băuturi energizante?
Nu suficient! În consultațiile axate pe somn, această întrebare ar trebui inclusă în mod sistematic pentru a evalua consumul total de cofeină. În practica mea la spital și la unitatea de urgență psihiatrică, nu întreb în mod obișnuit în timpul consultației inițiale, deoarece gestionăm în primul rând crize acute. Cu toate acestea, devine relevant în timpul urmăririi sau la sfârșitul îngrijirii. Scopul nu este de a demoniza cofeina, ci de a o aborda în mod adecvat. Pacienților anxioși le recomandăm să limiteze consumul de stimulente și să evite consumul după ora 16:00, deoarece acesta poate agrava anxietatea sau perturba somnul. În sens mai larg, screeningul general pentru tulburările de anxietate ar trebui să includă întrebări detaliate despre consumul de cofeină și băuturi energizante.
Există interacțiuni potențiale între băuturile energizante și medicamentele psihiatrice?
La nivel molecular, interacțiunile există, dar sunt discutabile. Dacă consumați cofeină împreună cu un antidepresiv sau un antipsihotic, nu veți avea neapărat efecte nocive, dar unele publicații raportează interacțiuni cu clozapina, un antipsihotic utilizat ca tratament de ultimă instanță pentru schizofrenia rezistentă la tratament. Cofeina poate crește ușor nivelurile de clozapină.
De asemenea, cafeina și majoritatea psihotrope au același metabolism hepatic, cu enzime precum CYP1A2 implicate în metabolismul cafeinei. Dar nu se poate afirma cu certitudine dacă acest lucru are efecte mentale în cazul consumului concomitent.
Cu toate acestea, nivelurile de glucoză din sânge și de clozapină ar putea fi afectate la consumatorii frecvenți de băuturi energizante, iar monitorizarea poate fi justificată, deși dovezile privind impactul asupra sănătății rămân neclare.
În cazul antidepresivelor, nu există interacțiuni cunoscute.
În cele din urmă, se recomandă să nu se consume băuturi energizante sau cafea atunci când se iau sedative, deoarece ar fi ca și cum s-ar apăsa simultan accelerația și frâna. Identificarea unui astfel de consum este importantă la pacienții cărora li se prescriu hipnotice.
În concluzie, ce concluzie tragi din acest studiu?
Cred că autorii acestei meta-analize nu au intenționat neapărat să evidențieze un efect protector al cafelei, ci mai degrabă să evalueze dacă cofeina, din cafea sau băuturi energizante, are un impact asupra riscului de sinucidere. Ei au descoperit, într-un mod oarecum surprinzător, o diferență semnificativă între cele două grupuri de consumatori.
În practică, concluzia mea este următoarea:
-
Cofeina poate oferi un efect protector împotriva riscului de sinucidere atunci când este consumată cu moderație. În schimb, dozele foarte mari — cum ar fi cele găsite în cantități mari în băuturile energizante — pot crește acest risc. De exemplu, este puțin probabil ca o persoană care consumă 15 cești de cafea pe zi să beneficieze de efectele protectoare, având în vedere impactul asupra somnului și a altor funcții metabolice, inclusiv efectele cardiovasculare.
-
Ar trebui acordată o atenție deosebită consumatorilor de băuturi energizante, iar pacienții ar trebui chestionați, deoarece acest tip de consum poate fi asociat cu multiple comorbidități, inclusiv substanțe care creează dependență, sindrom metabolic și tendințe suicidale.
