Sindicatele contrazic tot discursul Guvernului – Reforma care lovește exact unde nu trebuie: spitalele pierd bani, sectorul privat câștigă

Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) contestă public declarațiile recente ale premierului Ilie Bolojan privind finanțarea sistemului de sănătate, susținând că direcția reformei propuse este profund eronată.

O analiză independentă realizată de experții FSSR indică faptul că principalele măsuri anunțate – în special reducerea cheltuielilor cu spitalele publice și salariile personalului medical – nu au fundament în datele reale privind evoluția bugetului sănătății.

Bugetul CNAS crește, dar banii nu se duc către spitale

Conform analizei, bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) a crescut de la 59,7 miliarde lei în 2023 la o estimare de 79,1 miliarde lei în 2025 – o majorare de 32%. Cu toate acestea, spitalele publice au beneficiat de doar 7,3 miliarde lei din această creștere, adică 38% din suma totală suplimentară. Restul de aproximativ 12 miliarde lei (62%) a fost direcționat către alte tipuri de cheltuieli.

Astfel, proporția bugetului CNAS alocată spitalelor publice a scăzut constant în ultimii ani: de la 67,3% în 2018, la 62,7% în 2023, iar pentru 2025 este estimată la doar 56,7%. Federația subliniază că, în acest context, intenția Guvernului de a reduce și mai mult cheltuielile cu spitalele este „profund inadecvată”.

Cheltuielile salariale nu sunt problema

Premierul a indicat că salariile din spitalele publice constituie principala cauză a creșterii cheltuielilor din sănătate. FSSR contrazice această afirmație: între 2023 și 2025, cheltuielile salariale au crescut cu doar 23,8%, comparativ cu o creștere de 32% a bugetului CNAS. Mai mult, ponderea acestor cheltuieli în bugetul CNAS a scăzut de la 48,1% în 2018 la 38,2% în 2025 – o reducere de aproape 26% în termeni relativi.

În ceea ce privește creșterile salariale, acestea sunt aproape echivalente cu inflația cumulată din perioada 2018–2025 (cca. 60%), ceea ce arată că veniturile reale ale personalului medical nu au crescut semnificativ. „Creșterea cheltuielilor salariale a fost dictată mai degrabă de recuperarea deficitului de personal, nu de majorări exagerate de salarii”, afirmă Federația.

O reformă deja aplicată… greșit

Concluzia FSSR este clară: reforma finanțării sistemului public de sănătate a fost deja aplicată în mod tacit în ultimii ani, prin reducerea constantă a ponderii cheltuielilor pentru spitale și salarii. Din păcate, direcția actuală a reformei anunțate de Guvern accentuează tocmai aceste măsuri, fără a atinge sursa reală a creșterii costurilor: alte categorii de cheltuieli din bugetul CNAS, printre care și sumele direcționate către sectorul privat.

„Nu cheltuielile salariale și nu spitalele publice sunt problema. Cu toate acestea, tocmai aici s-au luat primele măsuri de reducere, în loc să fie analizate în detaliu direcțiile bugetare care au crescut cu adevărat costurile”, avertizează FSSR.

Federația atrage atenția că reforma actuală nu urmărește o utilizare mai eficientă a fondurilor publice, ci riscă să favorizeze sectorul privat în detrimentul interesului public, pe seama veniturilor personalului medical și a finanțării unităților spitalicești de stat.