Ipoteza conform căreia un interlop român ar fi comandat furtul Coifului de la Coțofenești și al celor trei brățări dacice de la muzeul Drents, pentru a folosi artefactele ca monedă de schimb în vederea eliberării unui criminal, nu se mai regăsește în rechizitoriul procurorilor olandezi. Informația a fost confirmată de surse judiciare olandeze pentru presa locală.
Acum două luni, postul RTL Nieuws relata că jaful ar fi fost comandat de crima organizată românească. Surse apropiate anchetei susțineau că un criminal român aflat în detenție ar fi plănuit restituirea comorilor dacice în schimbul unei reduceri de pedeapsă. Identitatea acestuia nu a fost niciodată dezvăluită.
„Este un caz foarte delicat. Dacă Olanda acuză oficial un comanditar român, se poate declanșa un scandal diplomatic”, avertiza la acel moment o sursă din anchetă. Parchetul olandez a refuzat să comenteze acuzațiile privind un posibil comanditar român: „Nu putem spune nimic despre existența unui comanditar. Sugestiile rămân responsabilitatea sursei”, au transmis oficialii.
Motivul ipotezei retrase
Potrivit acelorași surse, decizia de a nu include în rechizitoriu această ipoteză ar fi fost luată tocmai pentru a evita un potențial conflict diplomatic între Olanda și România. În prezent, ancheta vizează mai multe piste, inclusiv implicarea unor organizații criminale olandeze.
RTL Nieuws a relatat și despre o altă filieră investigată de autorități: clubul moto Hardliners, fondat în 2019 în închisoare de foști membri ai Hells Angels, o organizație considerată criminală și interzisă de justiția olandeză. Aceștia ar fi fost implicați direct în furtul comorilor dacice.
Rechizitoriul subliniază că obiectivul principal nu a fost îndeplinit.
„Suspecții principali dețin informații despre locul în care se află artefactele sau despre ce s-a întâmplat cu ele”, se arată în document. Ancheta este în desfășurare, iar autoritățile au folosit inclusiv investigatori sub acoperire.
Investigații sub acoperire
Unul dintre frații suspecților a fost abordat de un polițist sub acoperire, care s-a prezentat drept colecționar de artă. Acestuia i s-a oferit un telefon mobil pentru comunicare și 5.000 de euro pentru informații. Ulterior, i s-a promis o recompensă totală de 500.000 de euro, urmată de o altă ofertă de 400.000 de euro. Bărbatul ar fi declarat că obiectele nu au fost topite, dar a refuzat să colaboreze, considerând suma prea mică.
Furtul a avut loc în luna ianuarie, când hoții au pătruns cu explozibili în Muzeul Drents din Olanda și au spart vitrinele unde erau expuse Coiful de la Coțofenești și cele trei brățări dacice din aur. Acestea fuseseră împrumutate de la Muzeul Național de Artă al României. Drept urmare, directorul MNIR a fost demis pentru decizia de a permite transportul și expunerea acestor comori valoroase în afara țării.