Criminalitatea fiscală în România
Criminalitatea fiscală, incluzând evaziunea fiscală și munca la negru, a atins un procent alarmant de peste 13% din PIB în 2022, plasând România pe locul al doilea în Europa, după Albania. Această formă de infracțiune nu este doar o problemă majoră; a devenit omniprezentă și este comparată cu un cancer care a metastazat în toate colțurile societății.
Impactul asupra contribuabililor
Criminalitatea fiscală reprezintă o insultă pentru persoanele și companiile care muncesc din greu și își respectă obligațiile fiscale. Aceasta subminează eforturile celor care contribuie la bugetul statului și răpește resurse esențiale pentru dezvoltarea economică. Astfel, este deosebit de important ca autoritățile să ia măsuri ferme împotriva acestei probleme.
Dorința autorităților de a combate fenomenul
Nicușor Dan, primarul Bucureștiului, propune implicarea CSAT și a serviciilor de informații în lupta împotriva evaziunii fiscale. Deși este greu de anticipat impactul acestor măsuri, contribuabilii care respectă legea așteaptă rezultate. Eforturile autorităților sunt esențiale pentru a restabili încrederea în sistemul fiscal.
Dezindustrializarea și impactul ei economic
CSAT și serviciile de informații trebuie să își extindă activitatea și în domeniul dezindustrializării. Închiderea masivă a fabricilor și uzinelor a dus la un deficit de balanță comercială de aproximativ 10% din PIB în 2024, plasând România pe locul al zecelea la nivel mondial, după Grecia.
Sursele problemei industriale
Au fost închise numeroase unități importante din sectoare precum chimia, metalurgia, siderurgia și construcțiile de mașini. Această tendință îngrijorătoare necesită o analiză detaliată, deoarece viața economiei depinde de capacitatea de a produce bunuri. Măsurile trebuie să fie luate pentru a preveni închiderea continuării acestor industrii esențiale.
Provocările liberalizării energiei
Liberalizarea prețurilor la energie, care va începe pe 1 iulie, aduce cu sine provocări suplimentare pentru industrie. Cu toate acestea, nu s-au prezentat planuri concrete de măsuri pentru a atenua aceste efecte. Industriile afectate riscă să ajungă în pragul falimentului, iar acest lucru nu este doar o problemă economică, ci și o amenințare la adresa securității naționale.
Planuri de reindustrializare necesare
România are nevoie de un plan pe termen lung pentru reindustrializare, care să permita dezvoltarea de fabrici și uzine. Acest demers este esențial pentru a reduce deficitele financiare vizibile și invizibile. Investițiile în industrie sunt indispensabile pentru revitalizarea economiei naționale.
Măsuri fiscale necorespunzătoare
Propunerile recente de stopare a deficitelor, precum cele generate de frica de reacția Comisiei Europene, includ măsuri precum impozitarea pensiilor, impozit progresiv și chiar creșterea TVA-ului. Aceste soluții de moment ar putea aduce beneficii pe termen scurt, dar nu rezolvă problema de fond: lipsa unei industrii puternice va continua să genereze deficite.
Consecințele criminalității fiscale și dezindustrializării
Combinația dintre criminalitatea fiscală și dezindustrializare a devastat România, având un cost anual estimat de peste 50 de miliarde de euro. Această situație a condus la o presiune financiară enormă, lăsând generațiile viitoare cu datorii considerabile și o economie fragilă. Este esențial să se ia măsuri imediate și eficace pentru a corecta aceste probleme fundamentale care afectează națiunea trong’>.
________
Comentariu de Dragoș Damian, director general Terapia Cluj și director executiv PRIMER (Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România)
