Impactul vânzărilor masive de titluri de stat
Vânzările masive de titluri de stat americane, împreună cu creșterea rapidă a randamentelor pe termen lung, au generat un val de reevaluări printre investitori. Aceștia încep să conteste statutul tradițional al obligațiunilor SUA ca „active sigure”, conform unui raport CNBC tradus de news.ro.
Randamentele obligațiunilor pe termen lung, inclusiv cele pe 20 și 30 de ani, au atins joi valori de 5,136% și 5,128% respectiv, depășind pragul de 5%. Această majorare a fost de până la 5 puncte de bază în prima parte a sesiunii, înainte de a se tempera. Creșterea randamentelor este influențată de retrogradarea ratingului de credit al SUA și de temerile referitoare la propunerile de cheltuieli bugetare venite din partea Partidului Republican.
Titlurile de stat americane cu scadențe mai scurte au urmat tendința generală. De exemplu, titlurile de referință pe 10 ani au fost tranzacționate joi la 4,593%, ușor în scădere față de maximele sesiunii.
Efecte ale datoriilor publice
Russ Mould, director de investiții la AJ Bell, a caracterizat această tendință ca fiind „necruțătoare”, evidențiind „neliniștea tot mai mare” privind datoria publică americană în creștere. Mould a avertizat că o treime din datoria federală deținută public, aproximativ 14 trilioane de dolari, va ajunge în curând la maturitate și va necesita refinanțare la dobânzi semnificativ mai mari.
El a avertizat că această situație reflectă o capcană clasică a piețelor emergente, indicând că SUA și Japonia se află acum în fața unui risc considerable de recesiune economică, generat de un cerc vicios între datorii, politici monetare relaxate, inflație și dobânzi în creștere.
Creșterea costurilor la nivel global
În Japonia, costurile de împrumut pe termen lung au înregistrat o creștere semnificativă. Randamentul obligațiunilor pe 30 de ani a ajuns la 3,184%, ceea ce reprezintă un maxim istoric, iar cel pe 20 de ani s-a ridicat la 2,598%, cel mai mare nivel din ultimele 25 de ani. Această schimbare îi determină pe investitorii japonezi să își aducă capitalul înapoi din SUA, profitând de randamentele mai atractive disponibile în țara lor și reducând riscul valutar.
Paul Skinner, director de investiții la Wellington Management, a declarat pentru CNBC că „observăm clienți care se retrag din SUA și investesc masiv în active japoneze”. Aceasta sugerează o tendință în creștere de repatriere a capitalului, evidențiind preferințele schimbătoare ale investitorilor.
Investițiile în piețele emergente
Chris Metcalfe, director la Kingswood Group, a comentat că investițiile în datoria piețelor emergente devin mai atrăgătoare pe fundalul actual. „Este logic să ne orientăm către obligațiuni internaționale, în special cele cu gestionare mixtă și o expunere valutară diversificată”, a spus el, subliniind oportunitățile emergente în peisajul financiar global.
Pe de altă parte, John Murillo, director de tranzacționare la B2BROKER, a observat că, în ciuda fluctuațiilor recente, titlurile de stat americane rămân în continuare printre cele mai sigure și lichide instrumente de pe piața financiară. Totuși, el a recunoscut că „noțiunea că obligațiunile SUA sunt aproape fără risc ar trebui reconsiderată, având în vedere volatilitatea actuală”.
