România pe podiumul celor mai scăzute speranțe de viață
În 2023, România se situează pe locul al treilea în rândul statelor cu cele mai scăzute speranțe de viață din Uniunea Europeană (UE), cu o medie de doar 76,4 ani, conform datelor recent publicate de Eurostat. Spre comparație, media UE a ajuns la 81,4 ani, stabilind un nou record istoric, în urma scăderii de la începutul pandemiei de COVID-19.
Progresele față de 1990
Comparativ cu anul 1990, speranța de viață a românilor a crescut cu aproximativ 7 ani, de la 69,9 la 76,4 ani. Deși acest avans este semnificativ, România rămâne cu mult în urma țărilor vest-europene. De exemplu, în Spania, speranța de viață atinge 84 de ani, iar în Italia, 83,5 ani.
Diferențe regionale în România
Disparitățile sunt vizibile și la nivel regional. Regiunea București-Ilfov înregistrează cea mai mare speranță de viață, de 77,6 ani, urmată de regiunile Centru și Sud-Vest Oltenia, care au o medie de aproximativ 77 de ani. Cele mai scăzute valori sunt înregistrate în Regiunea Nord-Est, cu 75,5 ani, și în Sud-Est, cu 75,7 ani.
Longevitatea femeilor comparativ cu bărbații
Un alt aspect relevant este diferența de longevitate între sexe. Femeile din România trăiesc, în medie, cu 7,8 ani mai mult decât bărbații, având o speranță de viață de 80,4 ani comparativ cu 72,6 ani pentru bărbați. Această disparitate este pusă de specialiști pe seama consumului mai ridicat de tutun și alcool în rândul bărbaților.
Obiceiuri de sănătate ale românilor
Înregistrările din 2019 arată că 30,6% dintre bărbați fumau zilnic, iar peste 50% consumau alcool în cantități excesive. În contrast, doar 7,5% dintre femei se ocupau cu fumatul, iar obiceiurile nocive legate de alcool erau mult mai puțin răspândite în rândul acestora.
Probleme în accesul la îngrijirea medicală
Românii se confruntă și cu dificultăți legate de accesul la serviciile medicale. În 2022, 4,9% dintre cetățeni au declarat că nu au primit îngrijire medicală din cauza costurilor, distanței sau a timpului de așteptare, o rată de peste două ori mai mare decât media UE, care este de 2,2%.
Cheltuieli personale pentru sănătate
Cheltuielile personale pentru sănătate reprezintă 21% din totalul cheltuielilor curente ale românilor, comparativ cu o medie de 15% în Uniunea Europeană. Cele mai mari costuri sunt asociate cu medicamentele și serviciile stomatologice.
Problema migrației medicilor
Deși România formează anual un număr de medici și asistenți superior mediei UE, un număr semnificativ dintre aceștia aleg să lucreze în străinătate. În plus, 12% din populație nu dispune de asigurare medicală, iar cele mai afectate sunt grupurile vulnerabile, incluzând persoanele care activează în sectorul informal sau care lucrează în afaceri internaționale.
Speranța de viață ca indicator pentru sănătate publică
Speranța de viață se menține un indicator crucial pentru evaluarea sănătății publice, prezentând totodată un semnal de alarmă pentru autorități. Deși România a înregistrat îmbunătățiri, inegalitățile regionale, dificultățile în accesul echitabil la servicii medicale și comportamentele cu risc continuă să afecteze sănătatea populației.
