Inculpați cu acuzații grave de spionaj
Șase cetățeni bulgari, format din două femei și patru bărbați, membri ai unei rețele de spioni denumită „Minionii”, au început miercuri procesul în fața justiției londoneze. Aceștia se confruntă cu acuzații de spionaj în favoarea Rusiei, conform informațiilor furnizate de AFP și Agerpres. Riscă până la 14 ani de închisoare, iar decizia asupra pedepselor lor va fi anunțată după o serie de audieri la Curtea Penală Centrală din Anglia și Țara Galilor, cunoscută sub numele de Old Bailey.
Operațiuni internaționale de spionaj
Membrii rețelei au desfășurat activități de spionaj în Regatul Unit, Austria, Spania, Germania și Muntenegru între anii 2020 și 2023, vizând în special disidenți ai Kremlinului și jurnaliști. Unul dintre membri a denumit grupul „Minionii”, aluzie la micile personaje galbene din filmele de animație, subliniind astfel natura lor de operare în beneficiul GRU, serviciul de informații al armatei ruse.
Declarații de vinovăție
Primele trei persoane acuzate, care au contestat acuzațiile, au fost declarate vinovate la începutul lunii martie, în urma unui proces de mai multe săptămâni. Ceilalți trei membri ai grupului și-au recunoscut vinovăția. Anchetatorii au reconstituit șase operațiuni prin analiza a peste 100.000 de mesaje de pe platforma Telegram, utilizată de liderul grupului, Orlin Rusev, care opera din Great Yarmouth, Estul Angliei.
Conexiuni cu individul căutat Jan Marsalek
Orlin Rusev primea instrucțiuni de la Jan Marsalek, fost director de operațiuni al companiei Wirecard, care a intrat în insolvență. Marsalek este dat în urmărire în Germania din 2020 și s-ar afla la Moscova sub o identitate falsă, protejat de serviciile ruse de informații, conform unei investigații jurnalistice internaționale din 2022.
Finanțarea activităților de spionaj
Rusev ar fi primit peste 200.000 de euro pentru a-și susține operațiunile ilegale. După arestarea grupului în februarie 2023, autoritățile au descoperit la el numeroase echipamente de spionaj, inclusiv microfoane și camere mascate în obiecte comune, cum ar fi o cravată, o piatră, o jucărie de pluș și o sticlă de sifon. Pe lângă acestea, au fost găsite softuri și un kit pentru fabricarea de pașapoarte false.
Victimele spionajului
Grupul a vizat special jurnaliștii de investigație, inclusiv pe bulgarul Christo Grozev, cunoscut pentru cercetările sale asupra serviciilor de informații ruse. De asemenea, au avut în vizor și pe Roman Dobrohotov, un disident rus stabilit în Regatul Unit, fondator al site-ului The Insider, și pe Berghei Riskaliev, un fost politician kazah, refugiat în Regatul Unit.
Surveierea unei baze americane
Membrii rețelei au monitorizat de asemenea baza militară americană Patch Barracks din Stuttgart, Germania, presupunând că soldații ucraineni erau instruiți acolo pentru utilizarea sistemului de apărare aeriană Patriot. Această activitate evidențiază amploarea și natura spionajului desfășurat de grup.
Comentarii ale oficialilor
Comandantul unității antiteroriste a Poliției Metropolitane, Dominic Murphy, a descris activitățile grupului ca fiind „spionaj pentru Rusia la scară industrială”, afirmând că nu a mai întâlnit o astfel de situație în peste două decenii de carieră. Ministrul britanic pentru securitate, Dan Jarvis, a declarat că procesul oferă „un semnal clar celor care doresc să dăuneze Regatului Unit”.
Tensiuni între Regatul Unit și Rusia
Relațiile dintre Londra și Moscova s-au deteriorat semnificativ după invazia rusă în Ucraina din februarie 2022. Cele două țări se acuză reciproc de spionaj, ceea ce a dus la expulzări frecvente de diplomați. În Regatul Unit, au fost raportate numeroase cazuri de spionaj ce implică Moscova.
Alte cazuri legate de spionaj
Un alt caz notabil este cel al lui Howard Michael Phillips, un bărbat de 64 de ani, acuzat de sprijin acordat serviciilor de informații ruse. Acesta urmează să fie judecat în luna iulie, evidențiind astfel complexitatea și gravitatea problemelor de securitate cu care se confruntă Regatul Unit.
