Mocăniţa din valea Bistriţei, o veritabilă comoară a Olteniei montane, ar putea deveni o atracţie turistică deosebită, aducând în prim-plan frumuseţile naturale ale regiunii. Această cale ferată cu aburi, care străbate peisaje de vis, promite nu doar o călătorie în timp, ci și oportunităţi de relaxare şi explorare a tradiţiilor locale. Traseul mocăniţei oferă nu doar vederi spectaculoase ale munţilor, ci şi o incursiune în cultura Olteniei de sub munte, permiţând vizitatorilor să descopere obiceiuri vechi, meşteşuguri tradiţionale şi gastronomia specifică zonei. Propunerea de a integra mocăniţa într-un circuit turistic mai amplu are potenţialul de a revitaliza acest colţ al ţării, atrăgând vizitatori dornici de experienţe autentice. Cu fiecare lungă călătorie, mocăniţa va transforma o simplă excursie într-o aventură memorabilă, lăsând amintiri de neuitat în inimile celor care aleg să exploreze aceste tărâmuri fascinante. Activitățile propuse în jurul acestei iniţiative, de la plimbări prin natură la festivaluri de tradiţii, vor contribui la susţinerea comunităţilor locale și la promovarea patrimoniului cultural al Olteniei.

Revitalizarea Mocăniței din Vâlcea

Mocănița care transporta calcar de la Costești la platforma chimică din Râmnicu Vâlcea ar putea reîncepe să circule, datorită inițiativei Asociației Kogayon. Scopul acesteia este salvarea mocăniței și includerea acesteia într-un circuit turistic care să traverseze zona geoparcului aspirant UNESCO Oltenia de sub munte, printr-un parteneriat propus autorităților județului Vâlcea și celor locale din această pitorească regiune.

Infrastructura feroviară abandonată

Calea ferată industrială, care străbate cinci localități din județ, respectiv Mihăești, Băbeni, Frâncești, Tomșani și Costești, nu mai este operativă din 2019. Activitatea a fost oprită de proprietarii Uzinei de Sodă Govora, grupul polonez Ciech SA, iar acum există riscul ca linia ferată să fie scoasă la fier vechi, după ce a fost vândută unor firme specializate în colectarea deșeurilor.

Potrivit pentru turism

Florin Stoican, președintele Asociației Kogayon, a subliniat potențialul mare al acestei căi ferate pentru turism. El a sugerat că, prin găsirea unei soluții, mocănița ar putea deveni un atracție turistică, poate pe ruta Tomșani – Bistrița, care este considerată cea mai scenică porțiune, având aproximativ opt-nouă kilometri. Infrastructura este relativ bine păstrată, locomotiva având circulat anual pentru mentenanță până anul trecut. Gările de pe traseu, deși părăsite, pot fi renovate și transformate în puncte de atractivitate pentru vizitatori.

Colaborare cu autoritățile locale

Stoican a menționat că discuțiile cu specialiștii din domeniul infrastructurii feroviare au început deja. Aceștia analizează posibilitățile de adaptare a mocăniței pentru transportul de pasageri. De asemenea, el a îndemnat autoritățile județene să sprijine inițiativa prin discuții cu noii proprietari ai uzinei de sodă.

Oportunități pentru parteneriate

Asociația a făcut o propunere de colaborare autorităților locale și județene pentru a valorifica această infrastructură prin inițierea unui parteneriat public-privat. În lipsa unei astfel de intervenții, mocănița riscă să ajungă la fier vechi, iar oportunitatea de dezvoltare regională să fie irosită. Stoican a afirmat că sunt necesare investiții pentru a aduce calea ferată la standarde de siguranță pentru transportul de pasageri, dar că Asociația și alți parteneri sunt dispuși să colaboreze pentru a discuta și demara proiectele necesare. Autoritățile au rolul cheie în finalizarea acestor inițiative.

Istoricul Mocăniței

Istoria mocăniței, singura de acest tip situată la sud de Carpați, datează de la finele secolului al XIX-lea. A fost înființată prin ordin regal, având rolul de a conecta zona montană a Vaideeniului cu orașul Băbeni. Aceasta servea la transportul lemnului din munți și era utilizată și pentru transportul pasagerilor, în principal muncitorilor din localitățile de pe rută. Funcționarea sa a continuat până după cel de-al Doilea Război Mondial, când autoritățile comuniste au desființat-o din cauza dezvoltării infrastructurii rutiere, demolând porțiunile dintre Tomșani și Vaideeni.

Reactivarea în era modernă

În 1959, mocănița a fost repusă în funcțiune datorită Uzinelor Sodice Govora, prima unitate economică din județul Vâlcea. Aceasta a fost modificată pentru a transporta materie primă de la cariera de calcar din Costești către uzina de sodă, păstrând circa 70% din vechea linie. În prezent, calea ferată are o lungime de 44 de kilometri și patru stații unde trenurile se pot intersecta.

Turism și atracții locale

O călătorie dus-întors pe acest traseu durează aproximativ cinci ore și oferă acces la numeroase obiective turistice de-a lungul său. Printre acestea se numără Parcul Național Buila-Vânturarița, Muzeul Trovanților, dar și numeroase biserici și mănăstiri istorice din zona Costești, lacurile de acumulare de pe Bistrița din Tomșani și Mănăstirile Dintr-un Lemn și Surpatele din Frâncești, iar în Băbeni, artizanii meșteșugari își desfășoară activitatea.

Petiție pentru salvarea mocăniței

Asociația Kogayon a demarat o petiție online, cu scopul de a mobiliza sprijinul public pentru salvarea mocăniței. Deja, aceasta a strâns aproximativ 600 de semnături, semn al interesului comunității pentru revitalizarea acestei infrastructuri feroviare.