Caracterizarea candidaților pentru Cotroceni
Jurnaliștii de la APF au analizează profilurile celor doi candidați rămași în cursa pentru Cotroceni. Unul dintre ei se distinge printr-o personalitate expansivă, în timp ce celălalt se prezintă ca mai rezervat. Conform AFP, aceștia sunt George Simion, liderul Partidului naționalist AUR, și Nicușor Dan, primarul centrului Bucureștiului.
Cei doi candidați se vor confrunta pe 18 mai în încercarea de a obține funcția supremă, cu un impact semnificativ asupra politicii externe.
George Simion, candidatul MAGA
George Simion, un deputat de 38 de ani, a candidat la alegerile de pe 24 noiembrie, care au fost anulate din cauza unor suspiciuni de interferență rusă. Atunci, el a fost depășit surprinzător de Călin Georgescu, obținând sub 14% din voturile exprimate.
Recent, Simion a reușit să-și triplice scorul, atingând 40,9% duminică. El a combinat o campanie online activă, vizite în piețe locale și călătorii în diaspora. Ca admirator al lui Donald Trump, el aspiră să devină un președinte pe model MAGA, făcând referire la sloganul „Make America Great Again”, pe care l-a promovat prin intermediul pălăriilor.
Simion își propune să întărească relațiile cu Statele Unite și să colaboreze cu lideri suveraniști din Uniunea Europeană, inclusiv cu Giorgia Meloni din Italia, pe care o consideră un model.
Acesta s-a impus de asemenea prin abordări radicale împotriva restricțiilor legate de Covid-19. Deși și-a moderat mesajul în ultimele luni, el utilizează eficient rețelele de socializare, prezentând în mod regulat detalii din viața sa privată pentru cei peste 1,4 milioane de urmăritori de pe TikTok.
Simion respinge eticheta de extremă dreapta și denunță frecvent, fără dovezi concrete, „frauda” electorală, o retorică care rezonează cu simpatizanții miliardarului republican.
Protestele și pozițiile controversate ale lui Simion
După decizia Curții Constituționale de a anula alegerile și de a-l elimina pe Georgescu, Simion a manifestat împotriva a ceea ce el consideră o „lovitură de stat”. Acesta a refuzat, până în prezent, să participe la dezbateri televizate, argumentând că onorează poporul prin absența sa, și a promis că va aduce fostul său rival la putere dacă va câștiga alegerile.
El a catalogat liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, ca fiind un „criminal de război” și susține importanța NATO, dar se opune oricărei forme de ajutor militar acordat Ucrainei. Criticând „politicile absurde ale UE”, Simion dorește o abordare mai restrictivă față de refugiații ucraineni.
A fost implicat într-o anchetă a Parchetului pentru incitare la violență, după ce a făcut declarații extrem de controversate referitoare la soarta celor care l-au îndepărtat pe Georgescu.
Nicușor Dan, candidatul proeuropean
Nicușor Dan, primarul Bucureștiului în vârstă de 55 de ani, a decis să intre în cursa electorală după „șocul” provocat de alegerile din noiembrie, având ambiția de a reprezenta renașterea proeuropeană. Cu un background academic în matematică de la Sorbona, el a început prin a milita împotriva dezvoltării urbane ilegale, înainte de a se consacra politicii. Această carieră a devenit o preocupare majoră, afirmațiile fiicei sale subliniind modalitățile în care activitatea sa l-a absorbit.
Ales primar în 2020, Dan se laudă cu realizarea modernizării sistemului de încălzire și a facilităților sportive, contribuind la evitarea falimentului orașului. Considerându-se un „om providențial”, el identifică ascensiunea extremelor drepte ca o reacție împotriva unei clase politice corupte și arogante care a dominat din perioada post-comunistă.
Cu sloganul „O Românie cinstită”, Nicușor Dan își propune să fie instigatorul schimbării, concentrându-se pe sprijinul expansiunii prooccidentale și pe susținerea Ucrainei.
În cadrul negocierilor cu susținătorii săi, a fost entuziasmat de rezultatul alegerilor, obținând aproape 21% din voturi. Spre deosebire de Simion, el a interacționat direct cu susținătorii, în timp ce adversarul său a optat pentru un mesaj video, evitând presa.
Cu toate că se autoevaluează ca un reformator, Dan evită să abordeze problematica drepturilor LGBTQ+, într-un context marcat de ostilitate în Europa Centrală și de Est. Criticile la adresa sa se concentrează pe lipsa de ferme alocuțiuni, iar unele clipuri de pe TikTok subliniază aceste deficiențe.
