Datoria publică și provocările globale în 2025
Datoria publică continuă să reprezinte o provocare majoră în economiile internaționale, iar clasamentele recente confirmă acest lucru. Sudan, Japonia și Statele Unite se află în fruntea listei celor mai îndatorate țări.
În anul 2025, povara datoriilor publice rămâne semnificativă la nivel global, influențată de efectele pandemiei, tensiunile geopolitice și încetinirea economică. Un studiu realizat de Visual Capitalist, bazat pe datele publicate de Fondul Monetar Internațional (FMI) în ediția din aprilie 2025 a World Economic Outlook, subliniază nivelurile alarmante de îndatorare în 186 de țări, analizate în raport cu Produsul Intern Brut (PIB).
Clasamentul țărilor după gradul de îndatorare
Conform raportului, economiile avansate au un grad de îndatorare semnificativ mai mare decât cele emergente, cu un raport mediu datorie/PIB de 110% față de 74% în economiile în curs de dezvoltare. Sudanul ocupă locul întâi în acest clasament, având o datorie publică echivalentă cu 252% din PIB, ca rezultat al războiului civil din 2023 și al unei crize economice severe. Aceasta a determinat Sudanul să depășească Japonia, care rămâne cu cea mai mare datorie dintre economiile dezvoltate, la 235% din PIB, cauzată de deficite bugetare continue și de o populație în proces de îmbătrânire rapidă.
Țări cu grad înalt de îndatorare
Alte țări cu un nivel ridicat al datoriilor includ Singapore (175%), Bahrain (141%) și Italia (137%). Statele Unite înregistrează, de asemenea, un nivel considerabil al datoriilor, de 123% din PIB, ceea ce reflectă decenii de politici fiscale expansive și intervenții bugetare semnificative, în special în perioada pandemiei.
Compararea datoriilor între țările G7 și România
În contrast, Germania se distinge prin cea mai scăzută datorie publică din rândul țărilor G7, cu un raport de 65% din PIB, având planuri de reducere graduală până la 58% în anii următori. România, pe de altă parte, ocupă locul 72 în clasamentul global, înregistrând un raport datorie/PIB de 62%, apropiat de media internațională, comparativ cu alte economii emergente din regiune.
Riscuri asociate cu îndatorarea ridicată
Nivelurile ridicate ale datoriilor, deși adesea necesare în momente de criză, cum ar fi pandemia sau criza financiară din 2008, implică riscuri semnificative pe termen lung. Aceste riscuri includ o posibilă încetinire a creșterii economice, deprecierea monedei naționale, costuri de finanțare în creștere și, în cele mai severe cazuri, riscul de incapacitate de plată, care poate necesita intervenția FMI.
Flexibilitatea țărilor în gestionarea datoriilor
Țări precum Japonia și Statele Unite, care iau împrumuturi în propria monedă, au o mai mare flexibilitate în gestionarea datoriilor. Totuși, acestea nu sunt complet protejate de presiunea crescândă a ratelor dobânzilor și de provocările legate de sustenabilitatea financiară pe termen lung.
