Datoria externă a României: Guvernul se confruntă cu provocări majore în gestionarea cauzelor sale principala

Impactul războiului din Ucraina asupra țărilor învecinate

Aflate în apropierea conflictului din Ucraina, anumite state generează îndatorări mai rapide comparativ cu altele, confruntându-se cu creșterea costurilor de finanțare. Aceasta se datorează efectelor negative de contagiune rezultate din instabilitatea regională. În plus, un alt factor semnificativ este inconsistența respectării țintei de deficit bugetar stabilite pentru anul 2024 în raport cu instituțiile internaționale și agențiile de rating; această problemă este mai evidentă în România și Franța, în timp ce Polonia și Slovacia sunt mai puțin afectate. De asemenea, instabilitatea politică din România de la finele anului trecut a adăugat presiune suplimentară.

Analiza cheltuielilor cu dobânzile din PIB

Această problemă este confirmată de schimbarea ponderii cheltuielilor cu dobânzile în PIB pentru anul 2024 comparativ cu 2021. Dintre primele cinci țări cu cele mai mari creșteri în această privință, patru se află la granița cu conflictul din Ucraina. Astfel, Ungaria a înregistrat o creștere de +2,8 puncte procentuale din PIB, urmată de Polonia și Finlanda (+1,1pp din PIB) și România (+1pp din PIB).

Factori care influențează susținerea datoriei guvernamentale în UE

În majoritatea țărilor din Uniunea Europeană, revenirea puternică după pandemie și inflația ridicată au contribuit la reducerea ponderii datoriei guvernamentale în PIB. Totuși, deficitele bugetare primare crescute au dus la o creștere a ponderii datoriei în PIB. Pe termen mediu, efectul de „bulgăre de zăpadă” (diferențialul negativ dintre rata dobânzii și rata de creștere economică) și incertitudinea globală, amplificată de măsurile protecționiste, pot afecta negativ sustenabilitatea datoriei. Implementarea măsurilor de consolidare fiscal-bugetară prevăzute în Planurile naționale bugetar-structurale convenite cu Comisia Europeană ar trebui să sprijine, totuși, un trend favorabil în acest sens.

Evaluarea sustenabilității datoriei guvernamentale

În rapoartele Debt Sustainability Monitor, Comisia Europeană analizează sustenabilitatea datoriei guvernamentale prin trei indicatori de avertizare timpurie: S0 pe termen scurt, S1 pe termen mediu și S2 pe termen lung.

Indicatorul S0: Provocări pe termen scurt

Indicatorul pe termen scurt, S0, evaluează probabilitatea apariției tensiunilor fiscale sau financiare în următoarele 12 luni. Acesta se bazează pe un sistem de alertă timpurie construit din peste 25 de variabile macroeconomice, fiscale și financiare. Indicatorul S0 este alcătuit din trei subcomponente: S0-Macro, S0-Fiscal Bugetar și S0-Financiar-Competitivitate. Acestea analizează dezechilibrele macroeconomice, starea finanțelor publice și riscurile financiare. S0 devine un semn de avertizare atunci când depășește pragul de 0,43.

Țări cu risc fiscal ridicat

În anul 2024, Slovacia, România, Grecia și Estonia au depășit pragul de sustenabilitate în ceea ce privește componenta financiară și competitivitatea. În contrast, Ungaria, Spania, Franța, Belgia și Italia au depășit pragul de sustenabilitate în ceea ce privește stresul fiscal-bugetar atât în 2023, cât și în 2024. De asemenea, Austria s-a alăturat acestui grup.

Necesitatea brută de finanțare

Un alt indicator important pentru analiza avertizării timpurii pe termen scurt este necesarul brut de finanțare. Conform raportului Comisiei Europene, România a înregistrat în 2024 un necesar brut de finanțare de 13,3% din PIB, sub pragul de sustenabilitate la nivelul Uniunii Europene, de 16%. Totuși, țara noastră trebuie să reducă necesarul brut de finanțare la un nivel inferior de 9% din PIB pentru a sprijini o sustenabilitate adecvată.

Provocări în construcția bugetară

Aceste indicatori sugerează necesitatea unei analize atente a bugetelor naționale și a strategiilor de consolidare fiscală pentru a îmbunătăți sănătatea economică a statelor membre. Este esențial ca aceste state să depășească provocările generate de contextul internațional delicat și să își gestioneze în mod responsabil datoria publică. Evaluarea continuă și adaptarea măsurilor la realitățile economice vor reprezenta pași esențiali pentru asigurarea stabilității financiare pe termen lung.

Contextul Fiscal al țărilor UE

În prezent, țările precum Italia, Franța, Belgia, Spania, Austria și Ungaria se confruntă cu un stres fiscal ridicat pe termen scurt. Necesitățile lor financiare sunt peste limitele sustenabilității. Aceste națiuni generează o presiune semnificativă asupra sistemelor lor economice, punând în evidență vulnerabilitățile fiscale existente.

Impactul asupra României

România a depășit țintele de deficit bugetar stabilite, iar instabilitatea politică, generată de alegerile prezidențiale și perspectivele de rating, a contribuit la aglutinarea riscurilor legate de stresul fiscal pe termen scurt. Aceste condiții au dus la o deteriorare a indicatorului S0, semnalând o gestionare precară a finanțelor publice.

Estimările Comisiei Europene pe Termen Mediu

Potrivit Comisiei Europene, indicatorul S1 măsoară ajustarea permanentă a soldului primar structural, ca procent din PIB, necesară pentru a readuce datoria guvernamentală sub 60% din PIB în următorii zece ani. Acest indicator integrează proiecțiile referitoare la datoria națională, deficitul structural actual și efectele fiscalității asupra îmbătrânirii populației. Un S1 peste 2,5% din PIB reflectă riscuri fiscale semnificative, semnalând necesitatea unor măsuri radicale de consolidare fiscală.

Țările cu Risc pe Termen Mediu

Conform evaluărilor pentru anul 2024, 11 țări din Uniunea Europeană, inclusiv România, sunt considerate a fi la un risc ridicat pe termen mediu. Alte 9 țări au un risc mediu, incluzând Letonia, Bulgaria și Danemarca. Acest context sugerează o necesitate urgentă de consolidare fiscală pentru a stabiliza datoria guvernamentală pe termen mediu.

Scenariul „Fără Schimbări în Politică”

Scenariul denumit „fără schimbări în politică” ridică întrebări serioase cu privire la viabilitatea reglementării fiscale actuale. Este o realitate în care decidenții nu adoptă măsuri necesare pentru a alinia datoria guvernamentală la standardele de sustenabilitate. Aceasta amplifică riscurile financiar-economice, punând presiune asupra angajamentelor din Planul Național Bugetar Structural.

Indicatorul S2 și Analiza pe Termen Lung

Comisia Europeană folosește indicatorul S2 pentru a evalua ajustarea bugetară ceea ce este necesar pentru a asigura stabilitatea pe termen lung a finanțelor publice. Aceasta include analiza dezechilibrelor fiscale prezente, dar și presiunile viitoare legate de cheltuielile pentru sănătate și pensii. Un S2 peste 6% din PIB evidențiază riscurile fiscale, indicând angajamente bugetare viitoare care nu pot fi susținute.

Țări cu Risc Ridicat pe Termen Lung

Analizele indică patru țări cu risc fiscal ridicat pe termen lung: Belgia, Luxembourg, Malta și Slovacia. Alte 14 țări, precum Germania, Irlanda și Spania, au fost clasificate cu risc mediu. Aceasta semnalează necesitatea de reforme structurale, pentru a preveni o traiectorie nesustenabilă a datoriilor publice.

Factori de Risc pentru România

România se confruntă cu diverși factori de risc pentru sustenabilitatea datoriei guvernamentale. Acestea includ un raport semnificativ al datoriei exprimat în valută (51%) și o pondere crescută a datoriei în mâinile nerezidenților. Totuși, exista și aspecte favorable, precum nivelul scăzut al datoriei pe termen scurt (7,8%), un management adecvat al datoriei externe și diversificarea bazei de investitori.

Importanța Presiune Financiare scăzute

Un alt aspect pozitiv pentru România constă în presiunea redusă generată de componentele datoriei pe termen scurt. Aceasta, împreună cu o maturitate rezonabilă a datoriilor și existența unui rezervor fiscal în Trezorerie, contribuie la un climat financiar relativ stabil. Identificarea și gestionarea acestor factori sunt esențiale pentru asigurarea unei sustenabilități pe termen lung a datoriei guvernamentale.

Reducerea Deficitului Bugetar

România trebuie să ia măsuri pentru a îmbunătăți sustenabilitatea datoriei publice. Primul pas esențial este o consolidare fiscală de calitate, care implică reducerea deficitului bugetar la nivelul angajat de 7% din PIB prin intermediul Planului Național Bugetar Structural. Aceasta poate fi realizată prin raționalizarea cheltuielilor bugetare, o prioritizare eficientă a investițiilor publice și creșterea veniturilor guvernamentale, care necesită o reformă fiscală echitabilă și măsuri împotriva evaziunii fiscale.

Stimularea Creșterii Economice

Un alt aspect important este stimularea concretă a creșterii potențialului economic și a producției interne. Aceste măsuri nu doar că vor facilita îndeplinirea obiectivelor de consolidare fiscal-bugetară, dar vor contribui și la diminuarea deficitului comercial. Eforturile de îmbunătățire a administrației datoriei trebuie să includă în principal creșterea finanțării în moneda națională, prin majorarea împrumuturilor de stat destinate populației, asigurarea unui buffer adecvat în Trezorerie și emiterea de obligațiuni verzi.

Autonomia Financiară

România trebuie să își asume responsabilitatea de a-și corecta singură situația financiară și de a evita apelurile către FMI. Ajustările bruște impuse de piețe sau prin intervenții monetare trebuie evitate, deoarece pot avea efecte severe asupra economiei.

Analiza Sustenabilității Fiscal-Bugetare

În analiza anterioară, am evaluat sustenabilitatea fiscal-bugetară a României prin indicatorii privind deficitul bugetar. Scopul acestei analize nu a fost justificarea depășirii pragului de sustenabilitate, ci oferirea unei evaluări realiste a dezechilibrelor existente. Am identificat cauzele creșterii deficitului bugetar în 2024, depășind nivelurile de sustenabilitate, și am propus soluții inteligente pentru consolidarea fiscal-bugetară, bazându-mă pe o abordare duală ce cuprinde reducerea deficitului și creșterea PIB-ului.

Investițiile Publice și Deficitul Bugetar

În ultima parte a analizei, am concluzionat că un aspect pozitiv al anului 2024 este respectarea normelor de sustenabilitate care stipulează că cheltuielile de investiții ar trebui să depășească deficitul bugetar primar. Am subliniat necesitatea prioritizării investițiilor în infrastructură, educație și sănătate, domenii cu un impact semnificativ asupra economiei.

Critica Președintelui Consiliului Fiscal

Președintele Consiliului Fiscal a contestat analizele publicate, afirmând că nu se aplică în cazul României regulile de sustenabilitate stabilite de organisme internaționale precum FMI, Comisia Europeană și Banca Mondială. Critica se referă la cele două principii fundamentale: cheltuielile de investiții publice să depășească deficitul bugetar primar și ponderea ridicată a deficitului bugetar să fie direcționată către investițiile publice.

Argumente și Date pentru Investiții

Contrar celor afirmate, datele oficiale prezentate de Ministerul Finanțelor Publice demonstrează că investițiile publice vor crește semnificativ în 2024. Se estimează o dublare a cheltuielilor de investiții, ceea ce se va traduce printr-o valoare totală de 120 miliarde lei, reprezentând o majorare de 19,4% comparativ cu anul 2023. De asemenea, există o tendință favorabilă în direcția investițiilor din fonduri naționale, care vor crește de la 38% în 2023 la 62% în 2024.

Confuzii Partizane

Sunt semnalate confuzii între înregistrarea contabilă a investițiilor din fonduri europene și necesitatea reală de a investi resurse locale. Este crucial ca argumentele folosite în acest context să fie fundamentate pe date corecte și să reflecte realitățile economice ale țării. În acest sens, transparența și responsabilitatea în gestionarea finanțelor publice devin esențiale pentru asigurarea dezvoltării economice durabile.

Deficit bugetar și investiții prioritizate

În prezent, este esențial ca deficitul bugetar să se îndrepte spre cheltuieli și investiții cu efect multiplicator, nu doar spre consumul imediat. Aceasta abordare asigură sustenabilitatea fiscal-bugetară și creșterea potențialului economic pe termen lung. O analiză atentă arată că se neglijează impactul investițiilor prioritizate, care pot amplifica potențialul economic. Astfel, baza de referință pentru deficitul bugetar și datoria guvernamentală este extinsă. Pe de altă parte, s-ar putea considera că o proporție mai mică din deficit ar trebui să fie destinată investițiilor publice prioritizate, iar atragerea fondurilor europene pentru investiții ar trebui să fie limitată. Această situație poate fi comparată cu Sisif, care, odată ce ajunge în vârful muntelui, refuză să recunoască necesitatea de a împinge piatra din nou, dar de data aceasta cu o rațiune diferită.

Deficitul bugetar și soluțiile propuse

În cadrul analizei privind sustenabilitatea fiscal-bugetară a României, am subliniat că deficitul actual este semnificativ și depășește pragul de sustenabilitate. Printre soluțiile identificate nu se numără reducerea investițiilor esențiale, cum ar fi cele în infrastructură, educație și sănătate, care sunt necesare atât pentru modernizarea țării, cât și pentru o consolidare fiscal-bugetară eficientă. Aceasta implică o combinație între diminuarea deficitului (prin gestionarea cheltuielilor publice și creșterea veniturilor) și sporirea potențialului economic.

Algebra sustenabilității fiscale

Problematica ajustării deficitului poate fi explicată printr-o simplă algebră elementară. Ajustările se măsoară cu ajutorul unor indicatori care includ numărătorul și numitorul. Consolidarea se realizează printr-o combinare a reducerii numărătorului și a creșterii numitorului. Ignorarea acestei logici ar putea conduce la un „cerc vicios al austerității,” similar cu situația din 2010-2011. Este ineficient să încerci să remediezi o condiție de sănătate a economiei prin reducerea consumului de resurse esențiale, cum ar fi proteinele. Deși acesta ar putea aduce un sentiment temporar de ușurință, pe termen lung efectele vor fi contrare.

Contradicțiile în perspectiva fiscală

Uimitor este să observi contradicțiile din declarațiile Președintelui Consiliului Fiscal. În Raportul România – Zona Euro Monitor nr. 16, din august 2024, el subliniază deteriorarea poziției fiscale: deficitul bugetar a crescut semnificativ în 2023-2024 fără a se regăsi în investiții publice. Astfel, datoria publică a crescut fără o justificare proporțională a cheltuielilor de investiții din surse interne, ceea ce contrazice ideea că deficitul ar trebui folosit pentru dezvoltare. Pasajul menționat indică faptul că nivelul îndatorării guvernamentale a depășit 50% din PIB în 2024, ceea ce subliniază o situație fiscală precară în absența unor investiții semnificative.

Regulile de sustenabilitate fiscal-bugetară

Cu toate acestea, regulile de sustenabilitate fiscal-bugetară sunt documentate în numeroase surse oficiale și studii academice. De exemplu, în studiul intitulat “Beyond Debt: Net Worth Fiscal Anchors,” publicat de Fondul Monetar Internațional în iulie 2024, autorii discută „regula de aur” a finanțelor publice și limitările aplicării acesteia. Conform acestei reguli, guvernele pot împrumuta doar pentru a finanța investiții publice, ceea ce implică o țintă de deficit operațional zero. Limitările acestei abordări sunt evidente și se aseamănă cu concluziile la care am ajuns în analiza mea publicată în Mediafax, unde subliniez necesitatea unui prag de sustenabilitate pentru împrumuturi, indiferent de destinația acestora, precum și importanța evaluării investițiilor prin analize cost-beneficiu riguroase.

Importanța investițiilor publice

În cadrul FMI Fiscal Monitor din octombrie 2021, se subliniază un principiu fundamental: eficiența deficitului depinde de modul în care se folosesc fondurile acestuia. Investițiile publice, dacă sunt alese corect și implementate eficient, au un potențial considerabil de a susține creșterea economică. Aceasta este exact abordarea pe care trebuie să ne concentrăm, adresându-ne astfel provocărilor economice actuale și creând o bază solidă pentru dezvoltarea viitoare.

Ce am scris în analiză. Cu alte cuvinte, FMI recomandă ca, în cazul menținerii deficitelor, acestea să fie orientate către investiții productive care sprijină creșterea pe termen lung, conform regulii de a nu risipi deficitul pe cheltuieli curente ineficiente.

Recomandările Consiliului UE

Recomandarea Consiliului UE din 21 octombrie 2024, care se referă la politicile economice și bugetare ale României, este un document oficial al Comisiei Europene emis în contextul deficitului excesiv al țării. Consiliul subliniază clar necesitatea ajustării deficitului, cu protejarea investițiilor publice finanțate din surse interne, precum și asigurarea absorției eficiente a fondurilor europene (RRF și altele). În esență, Uniunea Europeană recomandă ca reducerea deficitului să nu se facă prin tăierea investițiilor în dezvoltare prioritare. Această clauză echivalează cu aplicarea unei reguli de aur soft: investițiile, în special cele în tranziția verde și digitală, trebuie menținute chiar și în perioade de comprimare a cheltuielilor.

Perspectivele OECD

OECD Economic Survey: România 2022, realizat de Caroline Klein și Yosuke Jin, evidențiază că România se confruntă cu deficite semnificative care necesită politici prudente. Totodată, raportează că „marja de reducere a cheltuielilor este limitată”, deoarece serviciile publice fundamentale, cum ar fi educația și sănătatea, sunt deja subfinanțate, iar tranziția verde necesită investiții considerabile. OECD recomandă României creșterea veniturilor fiscale prin extinderea bazei de impozitare, în loc de reducerea cheltuielilor strategice, promovând astfel prioritizarea investițiilor în infrastructură, educație și sănătate în evaluarea deficitului, în concordanță cu regula de sustenabilitate.

Analiza Băncii Mondiale

Raportul Băncii Mondiale – Romania Systematic Country Diagnostic Update 2023 analizează managementul investițiilor publice, subliniind că, în trecut, tăierea investițiilor publice a fost principala modalitate de ajustare a deficitului bugetar, ceea ce a condus la volatilitate și la subminarea impactului acestor investiții. Documentul arată că investițiile publice au fost compromise pentru a atinge obiectivele de deficit, ducând la proiecte abandonate și la o eficiență scăzută, exemplificând astfel o încălcare a regulii de sustenabilitate. Recomandările Băncii Mondiale solicită îmbunătățirea cadrului de prioritizare și execuție a investițiilor, sugerând necesitatea unor reglementări care să protejeze investițiile productive de reduceri bruște.

Propunerile de revizuire a regulilor fiscale

Articolul „A Golden Rule for Social Investments: How to Do It” de C. Alcidi, F. Corti și D. Gros discută propuneri diverse de revizuire a regulilor fiscale ale UE prin implementarea unei „reguli de aur”. Argumentul comun al acestor propuneri este că guvernele ar trebui să aibă posibilitatea de a se îndatora, în condițiile în care banii sunt utilizați pentru a crea capital nou, valoros pentru generațiile viitoare. Sunt prezentate diferite versiuni ale regulii: de exemplu, unele sugerează excluderea investițiilor publice cu impact pozitiv asupra creșterii pe termen lung din calculul deficitului, în timp ce altele extind această idee la „investiții sociale” (cheltuieli cu educația și sănătatea) care, deși contabil sunt considerate cheltuieli curente, aduc beneficii viitoare semnificative. Articolul subliniază că, pe lângă forma clasică, există și variante care includ investițiile în capital uman sau proiecte verzi ca eligibile pentru finanțare prin deficit.

Importanța prioritizării investițiilor

Consider că respectarea regulilor de sustenabilitate fiscal-bugetară nu ar trebui să fie opțională, în funcție de anumite perioade. O pondere crescută a investițiilor bine prioritizate, care au efecte de multiplicare ridicate (bazate pe analize riguroase cost-beneficiu realizate de Direcția de Programare a Investițiilor Publice din cadrul Ministerului Finanțelor), reprezintă un act de responsabilitate intergenerațională.

Colaborarea eficientă dintre autorități

Rod al unei colaborări eficiente și al dialogului constant dintre Președintele Consiliului Fiscal și Ministrul Finanțelor din perioada respectivă, domnul Marcel Boloș, mă face să cred că există analize ale Consiliului Fiscal bazate pe datele Ministerului Finanțelor cu privire la prioritizarea investițiilor publice, eficiența acestora și evaluarea efectelor de multiplicare generate de aceste investiții. Aceste studii ar oferi cele mai relevante recomandări pentru fundamentarea unui plan optim de consolidare fiscal-bugetară.

Necesitatea de a respecta regulile economice

Consider că nu putem modifica regulile validate consensual în domeniul științei economice, chiar dacă tentația poate conduce la discreționarism. România trebuie să acționeze rapid pentru a reduce deficitul bugetar sub pragul de sustenabilitate.