Realitatea muncii fizice în România
Ilie Bolojan a subliniat recent despre grădinarii de la Cotroceni, un grup de 13 persoane care efectuează o muncă grea, au un salariu modest și fac naveta zilnic. Deși nu a menționat acest detaliu, este probabil ca majoritatea dintre ei să aibă vârste de peste 50-55 de ani.
Contextul muncii manuale
Activitățile ce necesită muncă fizică se desfășoară în principal în fabrici, uzine, șantiere de construcții și ferme agricole, inclusiv în grădina de la Cotroceni.
În alte sectoare, motivația pentru muncă este destul de scăzută.
Transformarea societății în era digitală
Astăzi, mulți tineri și nu numai au devenit experți pe platforme sociale precum TikTok, Facebook, X și Instagram. Aceștia oferă informații despre cum să eviți munca.
Numărul celor care se specializează în a fi „influencerologi”, „consultantologi” sau „analistologi” a crescut. Acestea sunt persoane care discută despre impactul inteligenței artificiale și al digitalizării asupra lumii muncii, sugerând că mașinile vor înlocui munca umană.
O cultură a dependenței de ajutoare
A devenit o normă ca societatea să solicite ajutoare, scutiri de taxe sau vouchere din partea statului. Această schimbare de mentalitate generată de lipsa de dorință de a munci se reflecă în atitudinea tinerilor.
Mulți tineri se feresc de muncă, chiar și când doresc să între în câmpul muncii, cer salarii exorbitante, de multe ori fără a avea calificările necesare.
Statistici alarmante printre tineri
Conform statisticilor, 25% dintre tinerii români cu vârste între 16 și 25 de ani preferă să rămână acasă, beneficiind de sprijinul financiar al părinților și bunicilor, chiar și în absența activităților educaționale sau profesionale.
Impactul asupra economiei naționale
Deficitul de muncă în România se reflectă și în deficitul balanței comerciale, țara ocupând locul 10 la nivel mondial în privința acestuia, importând mai mult decât exportă. Comentariile externe sugerează că o astfel de situație indică o economie ce nu produce suficient și se bazează pe datorii.
Apelul industriei pentru forță de muncă
Consultându-i pe directorii de fabrici, șantiere și ferme, Bolojan a evidențiat o lipsă acută de forță de muncă. Aceștia susțin că puțini oameni sunt dispuși să muncească, ceea ce este un obstacol major. O mai bună disponibilitate a românilor de a se angaja ar putea conduce la îmbunătățirea situației economice.
Cazul grădinilor de la Cotroceni
Bolojan a notat existența unui număr mai mare de „influencerologi” care promovează frumusețea grădinilor de la Cotroceni în comparație cu grădinarii care îngrijesc aceste grădini. El a insistat asupra faptului că adevărata criză economică din România este lipsa oamenilor dispuși să muncească.
_____
Comentariu de Dragoș Damian, director general Terapia Cluj și director executiv PRIMER (Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România)
