Impactul frigului asupra agriculturii
Un episod de frig intens la începutul lunii aprilie a provocat daune semnificative în sectorul agricol, afectând în special culturile de rapiță, viță-de-vie și pomi fructiferi din partea de vest a României, conform raportului de la Rador Radio România.
Deși temperaturile au început să crească, efectele adverse ale acestor condiții meteorologice se simt deja în numeroase exploatații agricole. În mod special, cultura de rapiță a fost sever afectată, fiind în fază avansată de dezvoltare. Temperaturile scăzute și vânturile puternice au amplificat efectul șocului termic.
Consecințele asupra culturii de rapiță
Experiențele agricultorilor relevă că „Cultura de rapiță a suferit enorm după cele patru nopți cu temperaturi scăzute, care au coborât chiar până la minus 6 grade. Vântul puternic, cu viteze de 40-50 de kilometri pe oră, a crescut senzația de frig, permițând temperaturilor să ajungă la minus 9 sau minus 10 grade.”
Specialiștii oferă detalii despre deteriorarea culturilor: „Acum observăm consecințele acestor temperaturi scăzute, mai ales la rapiță, care este o plantă foarte suculentă în acest moment. Dintre cele șapte soiuri de grâu cultivate în toamnă, două au demonstrat o sensibilitate mare față de aceste fluctuații termice.”, a explicat dr. ing. Constantin Buzatu din Becicherecu Mic.
Impac asupra podgoriilor Recașului
În ceea ce privește podgoria Recașului, directorul general al Cramelor Recaș, Gheorghe Iova, consideră că efectele frigului s-au resimțit în producția de struguri, însă în limite acceptabile. „Am avut patru dimineți cu temperaturi negative, iar într-una dintre ele au fost minus 5 grade Celsius. Acest lucru ne-a afectat, deoarece unele soiuri au început deja vegetația.”
Iova a continuat: „Soiuri precum Feteasca neagră, Chardonnay, Feteasca regală, Pinot gris și Pinot noir au fost expuse. Cu toate acestea, ne bucură să constatăm că efectul gerului nu a fost atât de sever cum ne așteptam. Avem parcele de Fetească neagră, care au fost cele mai avansate în vegetație, unde am înregistrat pierderi de muguri și lăstari de aproximativ 8-10%. Pe ansamblul suprafeței, daunele nu sunt semnificative.”
Daunele aduse pomilor fructiferi
În contrast cu vinurile, pomii fructiferi au suferit pierderi considerabile. Inginerul Călin Cristian, coordonatorul pepinierei Lugoj-Pohalma, a menționat că „am avut pierderi majore, în special la cais, piersici, nectarine și cireși, unde pagubele sunt de 100%. Speciile mai rezistente, cum ar fi mărul, părul și prunul, sunt grav afectate, cu șanse de supraviețuire a doar 20% din florile existente.”
Cristian a adăugat faptul că, deși mulți pomicultori au adoptat măsuri preventive, cum ar fi utilizarea tratamentelor pe bază de cupru și aplicarea perdelelor de fum, aceste eforturi s-au dovedit aproape inutile din cauza temperaturilor extreme. Totuși, el a menționat o măsură care a avut succes: „Singura apărare eficientă a fost irigarea prin aspersie. Aceasta a format o peliculă de apă pe flori și fructe, protejându-le de înghețul de noapte, astfel încât pierderile s-au limitat la 5-10%.”
