Previziuni pentru rata inflației în 2025
Rata anuală a inflației este așteptată să prezinte fluctuații în semestrul I din 2025, estimându-se o continuare a scăderii acesteia în luna martie. Proiecțiile sugerează o traiectorie mai ridicată decât cea stipulată în prognoza pe termen mediu din februarie 2025, iar în trimestrul II se preconizează o creștere moderată, în conformitate cu estimările anterioare. Așadar, inflația ar putea atinge o valoare de 3,8% în decembrie 2025 și 3,1% în decembrie 2026.
Ședința BNR și analizarea contextului economic
Aceasta informație provine din minuta sesiunii de politică monetară a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României (BNR), desfășurată pe 7 aprilie 2025, publicată recent. Membrii consiliului au exprimat îngrijorări cu privire la deteriorarea mediului economic pe plan internațional, ceea ce poate influența evoluția inflației.
Fluctuațiile inflației și anticipațiile pe termen lung
Conform discuțiilor, inflația anuală va continua să prezinte fluctuații și în semestrul I 2025. Se preconizează că aceasta va scădea în luna martie, pe o traiectorie presărată cu incertitudini. Este anticipată o ușoară creștere în trimestrul II, urmând un trend descendent începând cu trimestrul III. Aceasta este destinat să se stabilizeze în jur valorii prognozate de 3,8% la finalul anului 2025 și 3,1% în 2026.
Factori care influențează creșterea inflației
Se estimează că diverse efecte de bază vor contribui la ascensiunea inflației din trimestrul II, dintre care se remarcă ieftinirea considerabilă a energiei pe parcursul anului anterior, afectați de modificările legislative ce au intrat în vigoare în aprilie 2024. De asemenea, o influență semnificativă o vor avea și prețurile alimentelor, în special cele din categoria produselor agroalimentare.
Impactul prețurilor energiei și alimentelor
Membrii Consiliului BNR au notat faptul că impactul acestor efecte va fi resimțit mai puternic comparativ cu efectele contrare, care vor continua să se manifeste la nivelul produselor non-alimentare și al sectorului tutunului. De asemenea, se estimează o influență temporară asupra prețurilor combustibililor.
Riscuri și incertitudini pe termen scurt
Riscurile asociate cu factorii ofertei sunt, în acest context, percepute ca având o tendință ascendentă față de previziunile inflației, subliniind incertitudinile legate de evoluția viitoare a prețurilor energiei și alimentelor, mai ales în semestrul II din 2025. De asemenea, protecționismul comercial amplifică riscurile ce le poate aduce fluctuația prețurilor internaționale pentru bunuri intermediare și finale.
Presiunile fundamentale asupra inflației
În același timp, membrii Consiliului s-au arătat îngrijorați de presiunea inflaționistă din partea factorilor fundamentali. Aceasta poate fi resimțită în perioada iminentă, însă se preconizează o ușoară atenuare a acesteia. De asemenea, s-a discutat despre tendința de creștere a deficitului de cerere agregată, care ar putea să se manifeste la valori mai reduse față de cele previsete anterior.
Dezinflația și influența prețurilor de import
Este estimată o influență notabilă a efectelor dezinflaționiste, datorită temperării creșterii prețurilor importurilor, alături de ajustarea anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt. Această ajustare se previzionează a fi mai lentă și de la niveluri mai ridicate decât s-a anticipat până acum.
Ajustările în cadrul discuțiilor internaționale
Pe parcursul discuțiilor privind poziția BNR, s-a subliniat importanța monitorizării continue a tendințelor economice pe piața internațională. Aceasta este esențială pentru a anticipa și a gestiona eventualele provocări în cadrul economiei naționale.
Previziuni economice pentru 2025
Membrii Consiliului au subliniat că situația economică va deveni probabil mai puțin defavorabilă în primul semestru din 2025, în comparație cu prognozele din februarie, având în vedere noile evaluări care sugerează creșteri trimestriale ale PIB-ului similare cu cele estimate anterior. Aceasta se va petrece după o accelerare neașteptată în trimestrul IV al anului 2024, pe fundalul unor evoluții diferite ale cererii agregate în raport cu aceeași perioadă a anului precedent, cel puțin în primul trimestru al acestui an.
Consumul privat și PIB-ul
Analizând indicatorii cu frecvență ridicată, s-a constatat o probabilă încetinire semnificativă a creșterii consumului privat în termeni anuali în primul trimestru din 2025. În contrast, formarea brută de capital fix ar putea contribui la creșterea PIB-ului. De asemenea, s-a observat că evoluția exportului net a amplificat probabil efectele contracționiste, iar variatia anuală a exporturilor de bunuri și servicii a înregistrat în ianuarie o creștere mult mai modestă în comparație cu trimestrul IV al anului 2024, comparativ cu importurile, ceea ce a dus la o lărgire a decalajului negativ. În consecință, deficitul comercial a crescut accelerat în prima lună a anului, în raport cu trimestrul anterior, în timp ce deficitul de cont curent a fost temperată semnificativ, datorită intrărilor substanțiale de fonduri europene de natură subvențională, conform declarațiilor membrilor Consiliului.
Incertitudini în politica fiscală
Incertitudinile și riscurile continuă să afecteze politica fiscală și veniturile, după cum au subliniat membrii Consiliului în diverse intervenții. Aceste referiri au vizat măsurile fiscal-bugetare corective adoptate sau implementate până acum, precum și execuția bugetară din primele luni ale anului. Este important, de asemenea, să se respecte cerințele consolidării bugetare conforme cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană, și cu procedura de deficit excesiv.
Factori externi și inflația
Membrii Consiliului au evidențiat că mediul extern reprezintă o sursă semnificativă de incertitudine, în special din cauza prelungirii conflictului din Ucraina și a situației din Orientul Mijlociu. Politica comercială a administrației americane și măsurile luate de alte state afectează economia globală și comerțul internațional, crescând incertitudinea și diminuând încrederea consumatorilor și investitorilor. Aceste aspecte au suscitat îngrijorarea membrilor Consiliului privind deteriorarea condițiilor economice internaționale.
Atragerea fondurilor europene
Membrii Consiliului au subliniat importanța atragerii și utilizării eficiente a fondurilor europene, în special cele asociate programului Next Generation EU. Aceste fonduri sunt esențiale pentru implementarea reformelor structurale necesare, facilitarea tranziției energetice și pentru atenuarea efectelor contracționiste cauzate de conflictele geopolitice, precum și pentru sporirea potențialului de creștere și întărirea rezilienței economiei României.
Politica monetară
Toti membrii Consiliului au convenit că contextul actual justifica menținerea ratei dobânzii de politică monetară la un nivel constant. Această măsură are rolul de a asigura stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în timp ce sprijină atingerea unei creșteri economice sustenabile.
Monitorizarea evoluțiilor economice
De asemenea, importanța monitorizării continue a evoluțiilor din mediile interne și externe a fost reconfirmată, astfel încât instrumentele Băncii Naționale să poată fi ajustate pentru a îndeplini obiectivul fundamental al stabilității prețurilor, menținând în același timp stabilitatea financiară.
Inflatia in primele luni ale anului
În cadrul discuțiilor despre inflație, membrii Consiliului au subliniat fluctuațiile ratei anuale a inflației din primele două luni ale anului, evidențiind impactul diverselor factori economici asupra acesteia. Această situație necessită o evaluare continuă și o adaptare a politicilor economice pentru a răspunde provocărilor emergente.
Reducerea ratei inflației în 2025
Rata inflației a scăzut la 5,02% în februarie 2025, comparativ cu 5,14% înregistrată în decembrie 2024. Această diminuare a fost mai mică decât s-a anticipat, în principal din cauza creșterii accelerate a prețurilor energiei și a prețurilor administrate, care au contrabalansat în bună măsură scăderea prețurilor alimentelor, produselor din tutun și combustibililor în perioada analizată.
Inflația core și tendințele de descreștere
Rata anuală a inflației core (CORE2 ajustată) a continuat să scadă într-un ritm mai pronunțat, ajungând la 5% în februarie 2025, față de 5,6% în decembrie 2024. Această scădere s-a datorat, în principal, unei ușoare reducții a prețurilor alimentelor procesate după două trimestre de creștere, dar a fost acompaniată și de o intensificare a dezinflației în segmentul mărfurilor nealimentare și al serviciilor, care continuă să prezinte dinamici anuale ridicate.
Analiza factorilor ce influențează inflația
Analiza a evidențiat că reducerea inflației de bază a fost generată în mare parte de efectele dezinflaționiste ale subcomponentelor non-alimentare și, într-o măsură mai mică, de încetinirea prețurilor importurilor. Totodată, s-a convenit că anumite influențe contrare au persistat, provenind din creșterea cotațiilor bunurilor agroalimentare și de la transferarea treptată a costurilor salariale crescute asupra prețurilor de consum, amplificate de așteptările înalte privind inflația pe termen scurt.
Tendințele prețurilor de producție
În această perioadă, s-a observat o tendință ascendentă în dinamicile anuale ale prețurilor de producție pentru bunurile de consum, începută în toamna anului anterior și continuată în primele două luni din 2025. O atenție deosebită a fost acordată creșterilor semnificative în aşteptările inflaționiste pe termen scurt, atât din partea firmelor, cât și a consumatorilor, pe parcursul primului trimestru.
Așteptările inflaționiste și venitul disponibil
Anticipațiile inflaționiste pe termen lung ale analiștilor bancari au înregistrat o ajustare ușoară în martie 2025, rămânând aproape de limita superioară a intervalului țintă. În paralel, venitul disponibil real al populației a crescut constant la începutul anului, deși cu o rată mai lentă comparativ cu media din trimestrul IV 2024, în relație cu evoluția salariului net real și a transferurilor sociale.
Activitatea economică și evoluția consumului
Membrii Consiliului au subliniat că activitatea economică a avut o creștere mai mare decât estimările în trimestrul IV 2024, ajungând la 0,8% de la 0,1% în trimestrul anterior. Această accelerare a contribuit la încetinirea tendinței de restrângere a cererii agregate, conform prognozelor existente.
Consum și formarea capitalului fix
Creșterea anuală a consumului gospodăriilor a continuat să fie robustă în trimestrul IV 2024, însă a înregistrat o ușoară temperare față de trimestrul anterior. Pe de altă parte, formarea brută de capital fix a suferit o contracție semnificativă în comparație cu aceeași perioadă a anului precedent, având un impact notabil asupra scăderii dinamice anuale a PIB-ului la 0,7% în ultimele trei luni din 2024, de la 1,2% în intervalul anterior.
Evoluția exportului net și deficitul comercial
Evoluția exportului net a continuat să afecteze negativ economia în trimestrul IV 2024, cu o reamplificare a dinamicii anuală a volumului importurilor de bunuri și servicii, în timp ce exporturile au intrat în teritoriu negativ. Deși deficitul comercial a avut o creștere temperată în termeni anuali, datorită unei îmbunătățiri semnificative a raportului de schimb, deficitul de cont curent a crescut accentuat, cauzat în principal de deteriorarea balanței veniturilor, inclusiv a fluxurilor din fonduri europene, conform observațiilor membrilor Consiliului.
Analiza pieței muncii
Conform datelor recente și sondajelor de specialitate, s-au evidențiat tendințe importante în ceea ce privește piața muncii, subliniind aspecte esențiale despre evoluția forței de muncă în perioada actuală.
Stoparea tendinței de detensionare a pieței
Indicatorii sugerează o stagnare a încetinirii pieței pe parcursul trimestrului IV 2024. Aceasta este determinată și de menținerea constantă a locurilor de muncă disponibile, ceea ce semnalează o posibilă inversare temporară a acestei tendințe în primele luni ale anului 2025. Creșterea numărului angajaților economici din decembrie 2024 și ianuarie 2025, alături de o mică scădere a ratei șomajului BIM în primele două luni din 2025, constituie indicatori relevanți. Rata șomajului a fost stabilă, având o medie de 5,7% în semestrul II din 2024.
Intențiile de angajare și deficitul de forță de muncă
În ciuda tendințelor pozitive, intențiile de angajare au crescut pe parcursul primului trimestru al anului 2025, după o perioadă de declin. De asemenea, deficitul de forță de muncă raportat de companii a revenit la niveluri normale de la finalul anului 2024. Acesti indicatori au fost subliniati de către anumiți membri ai Consiliului, care au remarcat importanța acestor schimbări în contextul actual al pieței muncii.
Creșterea salariilor și impactul inflației
Creșterea continuă a salariilor și a costurilor salariale rămâne îngrijorătoare din perspectiva inflației și competitivității externe. Membrii Consiliului au observat o ușoară scădere a dinamicii anuale a salariului brut nominal în ianuarie 2025, deși aceasta a rămas la un nivel de două cifre. Această situație a fost influențată de majorarea salariului minim și de măsurile adoptate de angajatori pentru compensarea eliminării anumitor facilități fiscale.
Presiuni asupra salariilor și costurile forței de muncă
Se estimează că discrepanțele între cererea și oferta de forță de muncă în anumite sectoare vor provoca presiuni asupra salariilor și costurilor forței de muncă în mediul privat. Aceasta se întâmplă în contextul inflației recente și al așteptărilor inflaționiste pe termen scurt. În contrast, politicile salariale adoptate în sectorul public, creșterea utilizării muncitorilor extracomunitari și tehnologia ar putea avea un efect dăunător asupra evoluției salariilor, conform concluziilor membrilor Consiliului.
Incertitudini și riscuri externe
Riscurile pentru economia globală provenite din politicile comerciale ale SUA sunt o preocupare majoră, a afirmat Consiliul. Măsurile adoptate de alte state în răspuns la acestea pot afecta economia globală și comerțul internațional, generând incertitudini suplimentare pentru perspectiva economică.
Condițiile financiare pe piețele interbancare
În ceea ce privește condițiile financiare, membrii Consiliului au remarcat o stabilitate relativă a principalelor cotații ale pieței monetare interbancare în lunile februarie și martie 2025. Acestea au rămas la niveluri ridicate, iar randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat au revenit după o creștere abruptă din ianuarie, menținându-se la valori constant scăzute. Această stabilitate se datorează anticipării unui buget consolidat și fluctuațiilor globale ale riscurilor.
Evoluția cursului de schimb
Cursul de schimb leu/euro a cunoscut o repoziționare în trimestrul I 2025, stabilizându-se la un nivel mai ridicat. În raport cu dolarul american, leul s-a apreciat semnificativ în perioada februarie-martie, recuperând o parte din pierderile anterioare. Această dezvoltare a fost influențată de deprecierea accentuată a dolarului pe piețele internaționale.
Riscurile asociate cursului de schimb
Riscurile în ceea ce privește comportamentul cursului de schimb al leului sunt într-o continuă creștere. Deficitele gemene și incertitudinile legate de procesul de consolidare fiscală sunt aspecte care contribuie la volatilitatea pe piețele financiare internaționale, afectând percepția de risc a investitorilor față de regiune și influențând astfel politica monetară a băncilor centrale.
Dinamica creditului în sectorul privat
Până la finalul primelor două luni din trimestrul I 2025, dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a crescut, atingând 9,4% în februarie, comparativ cu 8,8% în decembrie 2024. Creșterea creditului acordat societăților nefinanciare a accelerat, în timp ce împrumuturile pentru populație au înregistrat o stabilizare pronunțată, în special din cauza unei scăderi a creditului în lei pentru consum. Proporția creditelor acordate în lei a scăzut marginal, reflectând tendințele din economie.
