Anunț important privind tunelul Bătuţa
Asociaţia Pro Infrastructură a informat, miercuri seară, că în câteva săptămâni se așteaptă să fie operat primul tren prin tunelul Bătuţa, după o întârziere de patru ani și jumătate, conform news.ro. În comunicatul lor, asociația notează că, în urma unui contract de șapte ani și jumătate care prevedea un termen de execuție de trei ani, progresele constatate pe teren sugerează că traficul feroviar pe secțiunea de aproximativ 13 kilometri, ce leagă Bârzava de Vărădia, va fi reluat în curând.
Acest segment este parte integrantă a lotului 2B Ilteu-Bârzava, unul dintre cele patru tronsoane ale Coridorului Feroviar Rin-Dunăre care se întinde de la Simeria până la KM 614.
Condiții de circulație reduse la început
Reprezentanții Asociației Pro Infrastructură subliniază faptul că, deși reluarea circulației feroviare este un pas pozitiv, viteza de circulație va fi limitată inițial. Aceștia au precizat că la început trenurile vor circula încet, în special pe poduri, așa cum s-a observat anterior în zona Conop. Într-un răspuns furnizat Asociației în august 2024, CFR SA a confirmat că viteza va crește de la 70 km/h la 120 km/h doar după atingerea tonajului de stabilizare dinamică, care se realizează exclusiv prin circulația trenurilor, urmată de ultimele verificări.
Reglementări specifice pentru stabilizarea podurilor
Asociația a explicat că, conform caietului de sarcini, stabilizarea dinamică pe podurile de peste Mureş nu poate fi efectuată cu utilaje specializate, ci numai prin circulația efectivă a trenurilor. CFR SA a estimat în luna august 2024 că viteza proiectată de 160 km/h la Conop va putea fi atinsă în aprilie 2025, după ce vor fi finalizate toate testele necesare la instalația de semnalizare, iar aceasta va fi pusă în funcțiune. În consecință, procedurile similare pentru secțiunea dintre Bârzava și Vărădia ar putea întârzia atingerea vitezei maxime de 160 km/h până în anul 2026.
Tergiversările în infrastructura feroviară
Pro Infrastructură a subliniat, de asemenea, că recepția, care include sistemul de semnalizare și centralizare ERTMS, poate suferi întârzieri considerabile, estimând o întârziere totală de aproximativ șase ani. Potrivit acestora, aceste întârzieri sunt problematică și reflectă un blocaj evident în progresul infrastructurii feroviare din România, o situație despre care au informat în mod constant de-a lungul anilor.
Astfel, ei subliniază că aceste întârzieri afectează grav călătorii, care sunt nevoiți să găsească alternative de transport pe durata acestor probleme de infrastructură.
