Italia nu intenționează utilizarea flexibilității bugetare
Italia nu are, cel puțin deocamdată, planuri pentru a apela la flexibilitatea bugetară oferită de Uniunea Europeană pentru creșterea cheltuielilor în domeniul apărării. Această afirmație a fost făcută de Giancarlo Giorgetti, ministrul Economiei, sâmbătă, în contextul presiunilor venite din partea Statelor Unite de a intensifica investițiile militare, conform unei reportaj Reuters.
Propunerea Comisiei Europene pentru bugetele de apărare
Comisia Europeană a sugerat că statele membre pot să-și majoreze cheltuielile de apărare cu până la 1,5% din PIB anual, pe o perioadă de patru ani, fără a suporta sancțiuni obișnuite pentru deficitul bugetar care depășește 3% din PIB. Acest cadru permite o mai mare flexibilitate în gestionarea bugetelor naționale, în condițiile în care securitatea devine o prioritate.
Angajamentul Italiei de a investiga în apărare
Italia, care se confruntă cu un nivel ridicat al îndatorării, a subliniat faptul că își propune să respecte angajamentele de a crește bugetul de apărare la cel puțin 2% din PIB, începând din 2024, de la aproximativ 1,5%. Giorgetti a declarat că acest lucru se va realiza fără utilizarea flexibilității bugetare menționate.
Decizii coordonate la nivel european
Ministrul Economiei a accentuat importanța unei decizii coordonate, menționând că „obiectivul este să nu activăm clauza națională de derogare”. Comisia Europeană le-a solicitat țărilor membre să decidă până în luna aprilie dacă doresc să solicite acest spațiu fiscal, însă Giorgetti a recomandat așteptarea până la următorul summit NATO din luna iunie pentru a răspunde la această întrebare, conform informațiilor furnizate de News.ro.
Timp necesar pentru soluții eficiente
Giorgetti a adăugat că este esențial să se aloce suficient timp pentru decizii coordonate, având în vedere că propunerile aflate pe masă sunt destul de diverse în privința gestionării cheltuielilor de apărare. Aceasta sugerează că întâlnirile și consultările între statele membre sunt cruciale pentru a ajunge la un consens.
Controlul deficitului bugetar
În cadrul unei întâlniri recente, Italia a reafirmat angajamentul său de a menține deficitul bugetar sub control, cu scopul de a-l reduce sub pragul de 3% începând cu anul 2026. Acest angajament vine în contextul revizuirii în scădere a prognozelor de creștere economică pentru 2023 și pentru 2025, provocate de incertitudinile emergente legate de noile tarife comerciale impuse de Statele Unite.
Estimări privind datoria publică
De asemenea, Italia a anunțat că datoria publică, care este a doua cea mai mare din zona euro, după cea a Greciei, este estimată să crească de la 135,3% din PIB în 2023 la 137,6% în 2026. Se preconizează o ușoară scădere a acesteia în anul următor, ceea ce indică o preocupare continuă pentru gestionarea eficientă a resurselor financiare ale statului.
Implicații pentru bugetul de apărare
Italia ia în considerare posibilitatea de a include în bugetul național de apărare cheltuielile legate de tehnologiile cu utilizări duale (militare și civile) și de pensiile foștilor militari. Aceste măsuri sunt evidențiate în Documentul de Finanțe Publice publicat recent de Ministerul Economiei, reflectând astfel intenția Italiei de a accelera creșterea cheltuielilor în sectorul securității, adaptându-se la noile cerințe de apărare și la contextul geopolitic actual.
