Declarația economistului Bogdan Glăvan privind măsurile fiscale
Economistul Bogdan Glăvan, fost consilier al premierului Ludovic Orban, a avertizat că PSD și PNL plănuiesc măsuri fiscale severe în anul post-electoral. Conform Planului Bugetar-Structural pe Termen Mediu 2025-2031, recent publicat de Ministerul Finanțelor, este de așteptat ca în 2025 veniturile din impozitele pe salarii și alte surse să crească de la 2,8% din PIB la 4% din PIB. Glăvan susține că aceasta ar reprezenta o majorare de 50% a impozitării muncii.
Critica adusă guvernului actual
„Citiți pentru a fi informați despre ce ne așteaptă dacă gemenii dezastrului Ciucă-Ciolacu rămân la putere. Acest subiect ar trebui discutat în toate mediile de comunicare! Totuși, este ignorat. De ce? Pentru că guvernul a comunicat la Bruxelles despre majorarea semnificativă a impozitelor, în special a celor pe salarii. Ce apare în imagine este un fragment din Planul fiscal pe 7 ani. Anul viitor, guvernul intenționează să crească impozitele colectate pe muncă și pe alte venituri (dividende, chirii etc.) de la 2,8% din PIB la 4% din PIB, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 50%. Aceasta înseamnă că toți salariații din România vor plăti 50% în plus impozitului datorat statului.
Deficiențele comunicării guvernului
În plus, impozitul pe dividende va crește cu 50% și alte taxe similare vor fi afectate. Totuși, aceste informații nu sunt divulgate și nu sunt cunoscute de public. Este datoria presei, ca gardian al democrației, să îi întrebe pe Ciolacu și Ciucă (având în vedere că ministrul de finanțe este din PNL) despre aceste măsuri precise, dat fiind că au anunțat UE că vor colecta cu aproape 50% mai multe taxe din impozitarea veniturilor. În loc să le pună întrebări triviale, ar trebui să îi întrebe cât de mult vor reduce salariile românilor în 2025. Amplificarea acestei ajustări este evidentă chiar și dintr-un satelit,” a scris Glăvan pe rețelele sociale.
Planul Guvernului pentru reforma sistemului fiscal
Reforma Administrării impozitelor și taxelor visează să îmbunătățească eficiența și integritatea sistemului fiscal, precum și capacitatea administrativă a Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF). Aceasta va fi realizată prin utilizarea instrumentelor digitale și implementarea unor mecanisme mai stricte de monitorizare, conform Planului bugetar-structural național pe termen mediu – 2025-2031.
Măsuri incluse în reforma fiscală
Printre măsurile incluse în reformă se numără: un mecanism de detectare timpurie a fraudelor în domeniul TVA, implementarea de instrumente analitice bazate pe indicatori fiabili, monitorizarea digitală a conformității în pregătirea documentelor fiscale relevante, un mecanism de control al planificării fiscale pentru marii contribuabili, extinderea acestuia la contribuabilii mijlocii, curățarea și integrarea bazelor de date interne și implementarea unor politici pentru a aborda decalajul de TVA.
Importanța reducerii decalajului de TVA
Documentul subliniază că reducerea decalajului de TVA contribuie la sustenabilitatea fiscală, iar utilizarea instrumentelor informatice în investigarea fraudelor va susține o tranziție digitală echitabilă. România se confruntă cu unul dintre cele mai ridicate niveluri de decalaj fiscal din Uniunea Europeană.
Profilarea contribuabililor și îmbunătățirea colectării impozitelor
Referitor la curățarea, integrarea și consolidarea bazelor de date interne, se menționează că un sistem de profilare a contribuabililor la 360 de grade va îmbunătăți semnificativ acuratețea și eficiența colectării impozitelor. Prin dezvoltarea unor profiluri comprehensive ale persoanelor fizice și juridice, se va spori capacitatea de a gestiona corect obligațiile fiscale și de a identifica eventualele neconformități.
Implementarea și operaționalizarea structurilor specializate
În cadrul acestei reforme, sunt planificate măsuri pentru operaționalizarea unor structuri specializate dedicate monitorizării fiscale, care vor colabora strâns cu autoritățile locale și instituțiile statului. Această colaborare va facilita o mai bună verificare a conformității impozitelor și va ajuta la combaterea fraudelor fiscale, contribuind astfel la o administrație fiscală mai transparentă și mai eficientă.
Perspectivele reformei fiscale
Implementarea acestor măsuri are potențialul de a transforma sistemul fiscal românesc, făcându-l mai adaptabil și eficient în colectarea impozitelor. Această reformă vine într-un moment în care România caută soluții pentru o gestionare mai bună a finanțelor publice și o creștere a transparenței în administrarea fondurilor de la bugetul de stat.
Transformarea Digitală în Administrația Fiscală
Prin digitalizarea proceselor, autoritățile fiscale pot identifica mai eficient riscurile, pot detecta fraudele și pot asigura conformitatea. Această transformare este în conformitate cu obiectivele Uniunii Europene, care urmăresc utilizarea datelor și a tehnologiei pentru a moderniza administrația publică, îmbunătățind astfel modul în care se desfășoară administrarea fiscală, făcând-o mai inteligentă și mai echitabilă.
Maximizarea Rezultatelor prin Analiza Datelor
Pentru a obține rezultate optime din analiza multiplelor baze de date generate de noile aplicații informatice implementate în scopul digitalizării, ANAF va elabora un plan cuprinzător. Acesta va include recrutarea de personal specializat în analiza datelor și consolidarea acestor baze de date într-un sistem comun, pentru a permite echipei de experți să utilizeze toate informațiile disponibile. Obiectivul principal este formarea unei echipe multidisciplinare, formată din analiști și statisticieni, inclusiv experți ANAF care au cunoștințe despre reglementările fiscale și aspectele legate de fraudă.
Personalul de înaltă calificare în domeniul analizei datelor trebuie să fie instruit în tehnici avansate de procesare a datelor, algoritmi de învățare automată și metodologii de potrivire inteligentă. Crearea acestei echipe reprezintă un obiectiv intermediar, dar și un pas important spre atingerea țelurilor finale.
Planul Bugetar-Structural pe Termen Mediu
Planul bugetar-structural pe termen mediu este destinat să sprijine extinderea termenului de ajustare a deficitului bugetar, trecând de la patru la șapte ani, asociind reformele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cu măsuri suplimentare. Conform estimărilor, deficitul bugetar preconizat pentru anul 2024, conform metodologiei ESA, va fi de 7,9% din PIB, de la care se va elabora traiectoria de ajustare.
Consultări Publice și Transmiterea Planului
Planul Bugetar-Structural Național pe Termen Mediu a fost supus dezbaterii publice pe 16 octombrie, în cadrul Consiliului Național Tripartit. Pe 25 octombrie, ministerul Finanțelor a organizat consultări cu reprezentanții mediului de afaceri și cu organizațiile asociative ale autorităților publice locale, desfășurate prin videoconferință.
Planul urmează să fie trimis săptămâna viitoare Comisiei Europene, care a oferit deja un acord de principiu. Surse guvernamentale au confirmat informația pentru AGERPRES.
Aspecte Tehnice și Strategice
În cadrul procesului de digitalizare, ANAF se va axa pe integrarea unor soluții tehnologice avansate, care să optimizeze procesarea datelor. Aceasta va permite o evaluare mai precisă a conformității și va facilita detectarea anomaliilor. Astfel, digitalizarea nu doar că îmbunătățește eficiența instituției, dar și asigură transparența și combaterea corupției.
Parteneriate și Colaborări
Un alt aspect important al transformării digitale va fi colaborarea cu organizații internaționale și instituții specializate, care pot oferi expertiză în domeniul analizei datelor. Aceste parteneriate vor facilita accesul la cele mai bune practici și expertiză în domeniul tehnologiilor emergente, contribuind astfel la dezvoltarea continuă a capacităților ANAF.
Implicarea Cetățenilor și Comunicația Publică
Pentru a asigura succesul acestui demers, este esențială implicarea cetățenilor în procesul de digitalizare al administrației fiscale. ANAF va dezvolta strategii prin care să crească gradul de conștientizare și să faciliteze interacțiunea cu contribuabilii, oferind informații clare și accesibile despre obligațiile fiscale și serviciile disponibile.
Provocări și Obstacole
În ciuda beneficiilor evidente, implementarea unui sistem digitalizat se va confrunta cu provocări. Acestea pot include rezistența la schimbare din partea angajaților, probleme legate de securitatea cibernetică și necesitatea de a adapta legislația în vigoare la noile realități tehnologice. O atenție deosebită va fi necesară pentru a depăși aceste obstacole și a asigura o tranziție lină.
Concluzie
Transformarea digitală a ANAF reprezintă un pas crucial spre un sistem fiscal modern, capabil să răspundă provocărilor actuale și viitoare. Prin investițiile în tehnologie și formarea profesională, autoritățile fiscale vor putea oferi servicii mai bune contribuabililor și vor contribui la creșterea încrederii în instituțiile publice.
