Deficitul bugetar a crescut
Deficitul bugetar al României a ajuns la 5,44% din PIB în primele nouă luni ale anului 2024, comparativ cu 4,57% din PIB în luna anterioară. Aceasta a fost raportată vineri de Ministerul Finanțelor Publice.
Execuția bugetului general consolidat
Conform datelor oficiale, execuția bugetului general consolidat pentru primele nouă luni din 2024 a înregistrat un deficit de 96,24 miliarde lei, care se traduce în 5,44% din PIB. Spre comparație, deficitul în aceeași perioadă a anului precedent a fost de 56,46 miliarde lei, adică 3,52% din PIB.
Veniturile și cheltuielile bugetare
În această perioadă, veniturile totale au atins 415,98 miliarde lei, marcând o creștere de 13% față de anul anterior. Această evoluție pozitivă a fost susținută de încasările din venituri curente, cum ar fi contribuțiile de asigurări, TVA, impozitul pe salarii și venit, impozitul pe profit, accizele și veniturile nefiscale.
Pe de altă parte, cheltuielile bugetului general consolidat s-au ridicat la 512,22 miliarde lei, înregistrând o creștere nominală de 20,7% comparativ cu perioada similară din 2023. Procesul de evaluare a cheltuielilor, exprimat ca procent din PIB, a arătat o majorare de 2,5 puncte procentuale, de la 26,5% din PIB în 2023 la 29% din PIB în 2024.
Revizuirea deficitului bugetar
Guvernul a actualizat deficitul estimat pentru anul 2024 de la 5% din PIB la 6,94% din PIB. În același timp, Consiliul Fiscal preconizează că deficitul pe cash ar putea ajunge aproape de 8% din PIB în acest an.
Încasările din impozitele pe salarii
Datele Ministerului Finanțelor indică faptul că încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 36,50 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o creștere de 22% față de anul trecut. Creșterea veniturilor din impozitul pe salarii (20,5%) a fost superioară evoluției generale a fondului de salarii din economie, care a crescut cu 17,3%.
Modificările legislative care influențează veniturile
Această tendință pozitivă în încasările din impozitul pe salarii este influențată de schimbările legislative care oferă facilități fiscale salariaților din sectoare precum construcțiile, agricultura, industria alimentară și IT (conform O.U.G. nr. 93/2023 și Legea nr. 296/2023). De asemenea, majorarea salariului minim brut pe țară, care va intra în vigoare în iulie 2024, a avut un impact semnificativ.
Creștere în impozitul pe pensii și declarația unică
Evoluții pozitive au fost observate și în privința încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii, care au crescut cu 58,5%, și din declarația unică, cu 11,1%. Cu toate acestea, încasările din impozitul pe dividende au continuat să se diminueze, românând la un nivel negativ de -0,6%. Aceasta se datorează unei baze de comparație ridicate generată de distribuirea dividendelor în 2022.
Contribuțiile de asigurări și impactul lor
Contribuțiile de asigurări au înregistrat 140,10 miliarde de lei, crescând cu 20% față de anul anterior, reflectând o tendință pozitivă superioară evoluției fondului total de salarii. Această dezvoltare a fost facilitată de reglementările care oferă facilități fiscale salariaților din sectoare esențiale și de ajustările salariului minim garantat.
Performanța impozitului pe profit
Impozitul pe profit a generat venituri de 24,58 miliarde de lei, cu o creștere de 20,5% comparativ cu anul trecut. Această majorare a fost sprijinită de avansul înregistrat în veniturile obținute din acest tip de impozit și de introducerea impozitului minim pe cifra de afaceri, care a început să afecteze agenții economici din diverse domenii.
Impactul impozitului pe profit asupra încasărilor
Evoluția încasărilor din impozitul pe profit al băncilor comerciale a fost afectată negativ de reorientarea sumelor destinate sponsorizărilor și actelor de mecenat, conform Legii nr. 322/2021, ceea ce a condus la o scădere de 0,6 miliarde de lei. Această reglementare a generat o micșorare a sumelor disponibile pentru bugetul de stat, afectând resursele necesare pentru diverse programe sociale sau infrastructurale.
Creșterea semnificativă a încasărilor din TVA
Încasările nete din taxa pe valoare adăugată (TVA) au ajuns la 88,01 miliarde de lei, marcând o creștere de 17,2% față de anul anterior. De asemenea, restituirile de TVA au crescut cu 0,8% față de aceeași perioadă din 2023, situație care indică o gestionare mai eficientă a fondurilor bugetare. Modificările fiscale introduse de Legea nr. 296/2023, cum ar fi creșterea cotei de TVA pentru alimentele cu zahăr adăugat, s-au dovedit a fi un factor de susținere a acestui trend ascendent.
Evoluția încasărilor din accize
Veniturile provenite din accize s-au ridicat la 31,99 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 17,1%. Această creștere a fost susținută, în special, de avansul încasărilor pentru produsele energetice, care au crescut cu 23,1% datorită unei cereri mai mari de carburanți. De asemenea, accizele pe produsele din tutun au înregistrat o dinamică pozitivă de 7,5%. Este important de menționat că încasările din accize sunt mai volatile, influențate de strategiile comerciale ale operatorilor economici.
Acrescenta veniturilor nefiscale
În perioada analizată, veniturile nefiscale au totalizat 38,45 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o creștere de 18,7% față de anul precedent. Această majorare se datorează, în principal, încasărilor din dividende și veniturilor nete generate de Banca Națională a României, care au contribuit semnificativ la resursele bugetare.
Plățile Uniunii Europene
Sumele primite de la Uniunea Europeană în urma plăților efectuate și donațiilor au fost de 24,52 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o scădere de 24,8% comparativ cu anul anterior. Această situație poate fi interpretată ca o ajustare a alocărilor financiare din partea UE, având un impact asupra cheltuielilor planificate.
Analiza cheltuielilor bugetului consolidat
Cheltuielile bugetului general consolidat pentru nouă luni au fost de 512,22 miliarde de lei, înregistrând o creștere nominală de 20,7% comparativ cu aceeași perioadă din 2023. Procentual, cheltuielile au crescut cu 2,5 puncte procentuale față de anul anterior, ajungând la 29,0% din PIB, evidențiind o expansiune a rolului sectorului public în economie.
Creșterea cheltuielilor de personal
Cheltuielile de personal au totalizat 119,49 miliarde de lei, în creștere cu 23,6%. Proporțional cu PIB-ul, acestea au ajuns la 6,8%, un avans de 0,73 puncte procentuale față de anul trecut. Aceștia indică faptul că majorările salariale aplicate în 2023 și 2024 au avut un impact semnificativ asupra bugetului, reflectând prioritățile statului de a susține veniturile angajaților din sectorul public.
Cheltuieli cu bunuri și servicii
Cheltuielile destinate bunurilor și serviciilor au fost de 66,12 miliarde de lei, cu o creștere semnificativă de 22,5%. Această tendință s-a observat mai ales în bugetele locale, care au crescut cu 15,8%, și în bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, unde creșterea a fost de 25,6%. Aceasta reflectă o atenție mai mare acordată sectorului sănătății, în special pentru decontarea medicamentelor.
Cheltuielile cu dobânzile
Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 26,62 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 3,06 miliarde de lei față de aceeași perioadă a anului trecut. Aceasta sugerează o presiune suplimentară asupra bugetului, determinată de costurile de îndatorare mai ridicate, o problemă cu care se confruntă multe economii globale.
Asistența socială în creștere
Cheltuielile cu asistența socială au totalizat 165,66 miliarde de lei, crescând cu 14,2% față de anul anterior. Această creștere a fost influențată în principal de majorarea punctului de pensie și de indicele indemnizațiilor sociale. O altă cauză a fost și recalcularea pensiilor, implementată conform Legii nr. 360/2023, având impact asupra unui număr considerabil de pensionari.
Cheltuieli cu asistenţa socială
Cheltuielile pentru asistenţa socială au suferit modificări semnificative, influenţate de plăţile efectuate din bugetul de stat. Aceste plăţi au fost destinate compensării facturilor pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale. Pe parcursul primelor nouă luni din anul 2024, suma totală alocată a fost de 3,13 miliarde de lei.
Subvenţiile acordate
Subvenţiile au totalizat 13,8 miliarde de lei. Această sumă a fost destinată în principal pentru transportul călătorilor, susţinerea agricultorilor şi pentru un program de compensare a consumului de energie electrică şi gaze naturale pentru consumatorii noncasnici. Dintre acestea, 3,20 miliarde de lei au fost rezervate pentru acest program, reprezentând 23,2% din totalul subvenţiilor.
Alte cheltuieli guvernamentale
Alte cheltuieli au totalizat 12,09 miliarde de lei. Acestea includ burse pentru studenţi şi elevi, sprijin pentru culte, despăgubiri civile, precum şi sume pentru titlurile de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare.
Finanţarea din fonduri externe nerambursabile
Cheltuielile legate de proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile au ajuns la 33,35 miliarde de lei. Aceste fonduri includ subvenţii din partea Uniunii Europene pentru agricultură.
Investiţii publice
Cheltuielile pentru investiţii, care cuprind atât cheltuielile de capital, cât şi cele legate de programele de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, s-au ridicat la 74,93 miliarde de lei. Aceasta reprezintă o creştere semnificativă de 37,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, când cheltuielile au fost de 54,33 miliarde de lei.
