Respingerea ofertelor pentru studiul hidroelectric Tarniţa – Lăpuşteşti
Comisia de evaluare a Societăţii de Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE) a anunţat, vineri, respingerea ambelor oferte depuse pentru elaborarea „Studiului de Fezabilitate şi Documentaţiei tehnico-economice” aferente proiectului Centrala Hidroelectrică cu Acumulare prin Pompaj (CHEAP) Tarniţa – Lăpuşteşti.
Informaţiile referitoare la evaluarea ofertelor au fost publicate în Sistemul Informatic Colaborativ pentru Mediu Performant de Desfăşurare al Achiziţiilor Publice (SICAP).
Procesul de licitaţie reîncepe
SAPE a iniţiat în luna octombrie 2023 prima procedură de licitaţie pentru studiul de fezabilitate al hidrocentralei Tarniţa, la care au manifestat interes 16 ofertanţi. Licitaţia a fost anulată de SICAP la sfârşitul anului trecut, deoarece niciun ofertant nu a criptat oferta financiară sau nu a răspuns corespunzător la cerinţele de evaluare electronică, conform anunţului publicat pe platformă.
După respectarea reglementărilor în vigoare, SAPE a reînceput licitaţia în ianuarie 2024. În urma mai multor solicitări de amânare din partea ofertanţilor, două oferte au fost depuse la termenul limită stabilit pentru mijlocul lunii iunie, destinat realizării studiului de fezabilitate.
Evaluarea ofertelor depuse
Comisia de evaluare, formată din specialişti în achiziţii publice, drept şi economie din cadrul SAPE, precum şi experţi în domeniul hidroenergetic, angajaţi special pentru această licitaţie, a analizat ofertele cu rigurozitate, ţinând cont de legislaţie şi de importanţa proiectului. Această analiză a fost decisivă având în vedere complexitatea proiectului şi a documentaţiei tehnice asociate.
În urma evaluării, ambele oferte au fost respinse, neavând conformitate cu cerinţele caietului de sarcini, care a fost modificat la reluarea licitaţiei pentru a fi mai accesibil şi flexibil, conform comunicatului SAPE transmis AGERPRES.
Importanţa strategică a proiectului
SAPE consideră că proiectul hidroenergetic Tarniţa – Lăpuşteşti este o oportunitate strategică esenţială pentru dezvoltarea sectorului energetic românesc. Acesta are un potenţial semnificativ de a spori securitatea energetică atât pe plan naţional, cât şi regional, dar şi de a promova sustenabilitatea resurselor energetice.
Preşedintele Directoratului SAPE, Bogdan Nicolae Stănescu, a subliniat că, din păcate, ofertele primite nu au îndeplinit aşteptările exprimate de experţii care au redactat caietul de sarcini. Mai mult, cadrul legislativ actual, în special condiţiile de mediu, nu facilitează astfel de proiecte complexe. Acesta a evidenţiat absenta unei voinţe politice clare prin care proiectul să fie declarat de importanţă naţională, ceea ce a influenţat negativ numărul ofertelor primite.
Perspectiva şi avantajele centralei
Stănescu a exprimat convingerea că proiectul Tarniţa – Lăpuşteşti reprezintă o necesitate pentru sistemul energetic din România. În opinia sa, construcţia şi operarea acestei hidrocentrale ar genera numeroase beneficii, inclusiv îmbunătăţirea regimului de funcţionare a centralei nucleare de la Cernavodă, în special pe termen lung.
De asemenea, hidrocentrala ar putea să contribuie la stabilizarea reţelei electrice, să sprijine integrarea surselor de energie regenerabilă, prin intermediul capacităţii sale de a acumula energie, în special în perioadele de vârf de consum. SAPE continuă să susţină cu fermitate importanţa strategică a acestui proiect pentru viitorul energetic al României.
Stadiul actual al proiectului
Momentan, SAPE caută soluţii pentru a încuraja ofertele conform cerinţelor, astfel încât să poată avansa cu proiectul Tarniţa – Lăpuşteşti. Reprezentanţii SAPE sunt hotărâţi să colaboreze cu toţi actorii implicaţi pentru a găsi un cadru favorabil care să atragă oferte competitive în viitor.
În concluzie, importanţa acestei hidroelectrice nu poate fi subestimată, având în vedere necesitatea pe termen lung de a asigura un sistem energetic eficient, durabil şi rezilient. SAPE se angajează să continue promovarea acestui proiect vital, în ciuda obstacolelor întâmpinate în procesul de licitaţie.
Importanţa Hidrocentralelor în Strategia Energetică
Construirea Unităţilor 3 şi 4, alături de centralele termoelectrice pe bază de combustibili fosili, aduce beneficii semnificative pentru gestionarea energiei electrice. Aceste instalaţii contribuie la transferul de energie electrică de la perioadele de cerere redusă la cele cu vârf de sarcină. De asemenea, ele participă activ la reglajul frecvenţei şi puterii, asigurând rezerve rapide pentru necesităţile terţiare.
Funcţii Şi Beneficii Ale Centralei
Un alt aspect esenţial este capacitatea de a oferi rezerve de avarie pe termen scurt, care este crucială în menţinerea stabilităţii reţelei electrice. Această infrastructură oferă condiţii favorabile pentru funcţionarea centralelor electrice intermitente regenerabile, înlesnind integrarea lor în sistemul naţional de energie.
Asigurarea Calităţii Energiilor Electrice
Hidrocentralele furnizează, de asemenea, putere reactivă şi funcţionează în regim compensator, garantând respectarea standardelor de calitate a energiei electrice. Acest lucru nu numai că îmbunătăţeşte stabilitatea sistemului energetic naţional, dar contribuie şi la integrarea sa pe piaţa unică europeană de energie electrică, sporind astfel gradul de siguranţă a Sistemului Energetic Naţional (SEN).
Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie S.A.
Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE) a fost înfiinţată în 2013, printr-o divizare parţială a SC Electrica SA. Această entitate a preluat toate drepturile şi obligaţiile din contractele de privatizare ale companiilor Electrica, inclusiv Electrica Banat, Electrica Dobrogea, Electrica Moldova, Electrica Oltenia şi Electrica Muntenia Sud.
Acţiunile SAPE
Printre cele mai importante active ale SAPE se numără Titan Power, deţinut în proporţie de 67,3%, Indra Soluciones Tecnologias de la Informacion România, cu 49%, PPC Energie, cu 37%, Reţele Electrice Dobrogea, deţinută în proporţie de 24,9%, şi Reţele Electrice Banat, cu 24,87%. Alte participaţii includ Fondul de Investiţii în Energie Kazah-Român, ce reprezintă 20%, PPC Energie Muntenia, cu 10%, şi Reţele Electrice Muntenia, de asemenea cu 10%.
Capitalul Social al SAPE
SAPE SA dispune de un capital social de 868.527.790 lei, structurat pe acţiuni nominative, fiecare având o valoare nominală de 10 lei. Acest capital subliniază competenţa şi stabilitatea financiară necesare pentru îndeplinirea obiectivelor sale strategice în sectorul energetic.
