Contextul amenințărilor la adresa securității naționale
Şeful Direcţiei generale de analiză din cadrul SRI, Adrian Părăluţă, a subliniat miercuri, în cadrul celei de a III-a ediţii a Euro-Atlantic Resilience Forum, că nicio naţiune nu poate fi complet protejată de campaniile de dezinformare şi propagandă. El a evidenţiat că presiunea asupra instituţiilor şi societăţilor devine tot mai constantă, ceea ce le face din ce în ce mai vulnerabile la şocuri externe.
Un mediu de securitate imprevizibil
„Este din ce în ce mai clar că societatea se confruntă cu o realitate complexă, marcată de un mediu de securitate imprevizibil, crize suprapuse de megatrenduri de dezvoltare, nu întotdeauna cu proiecţii optimiste, și cu actori hibrizi care devin din ce în ce mai ingenioși în utilizarea arsenalelor complexe”, a declarat Părăluţă. Acesta a adăugat că influenţele perturbatoare, precum dezinformarea, perturbările lanţurilor de aprovizionare sau degradarea infrastructurilor critice, sunt capabile să divizeze și să destabilizeze orice societate.
Obiectivul acțiunilor perturbatoare
„Aceste acțiuni au ca scop subminarea încrederii publice în instituţiile democratice, contestarea valorilor fundamentale ale societăţii și afectarea procesului decizional”, a precizat Părăluţă. Aceste observații evidențiază necesitatea de a lua măsuri proactive pentru a proteja integritatea instituțiilor democratice.
Impactul campaniilor asupra societății
El a explicat cum atacurile pot genera tensiuni sociale și pot afecta activitatea societății civile. Aceste acțiuni, menționate de Părăluţă, „speculează vulnerabilităţile existente, fiecare fisură a structurii sociale putând fi un pretext și o oportunitate pentru lansarea unor ameninţări hibrid”.
Strategii pentru asigurarea rezilienței naționale
Părăluţă a subliniat că asigurarea rezilienţei naţionale implică crearea unei rețele de siguranță, prin care statul și societatea să colaboreze pentru a răspunde eficient la diferitele amenințări. Aceasta presupune abordări integrate, cum ar fi cele de tip „whole-of-government” și „whole-of-society”, pentru a face faţă provocărilor de securitate.
Oportunitatea de transformare
„Dezvoltarea rezilienţei este esenţială pentru abilitatea unei țări de a descuraja, rezista și a se recupera după crize”, a spus el. Este crucial ca statele să fie pregătite pentru a absorbi şocurile şi a diminua efectele negative, precum și pentru a-și restabili funcțiile afectate și a demonstra capacitatea de transformare.
Progrese în reziliența României
În această direcţie, România face progrese semnificative în îmbunătăţirea rezilienţei, atât la nivel instituțional, cât și societal. Părăluţă a subliniat importanţa adaptării cadrului legislativ şi consolidării capacităţilor de reacţie pentru a răspunde la ameninţările emergente.
Legislația pentru securitate și apărare cibernetică
O măsură importantă, conform lui Părăluţă, este Legea nr. 58/2023 privind securitatea și apărarea cibernetică, care are scopul de a proteja infrastructurile esenţiale și de a întări mecanismele de apărare împotriva riscurilor emergente. Cu noile amendamente, legislaţia include măsuri specifice menite să contracareze amenințările cibernetice și campaniile de dezinformare care vizează destabilizarea ordinii constituționale.
Avertismente din partea MAE
Ana Cristina Tinca, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, a subliniat contextul geopolitic provocator, în care „principiile fundamentale ale securităţii noastre sunt puse la îndoială” și în care se confruntă „provocări și amenințări deosebit de grave”. Tinca a accentuat importanța educației și a conștientizării, pentru ca cetățenii să fie capabili să identifice dezinformările și să reacționeze corespunzător.
Războiul din Ucraina și implicațiile sale
„Ne aflăm în cel de-al treilea an al războiului neprovocat și ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei”, a declarat Tinca. Aceasta a menționat că conflictul continuu generează o serie de provocări pentru securitatea regională și necesită o alertă constantă din partea statelor care își doresc stabilitate și pace în zonă.
Fragilitatea păcii și provocările curente
Conflictul recent din Ucraina ne-a reamintit cât de esențială este pacea, dar și cât de vulnerabilă poate fi aceasta. Ana Cristina Tinca a subliniat importanța eliminării oricăror puncte slabe ce ar putea fi exploatate de actori agresivi. Ea a evidențiat că securitatea națională nu este definită doar de forțele armate, ci și de soliditatea infrastructurii, integritatea sistemelor informaționale, cât și de unitatea alianțelor și a societăților.
Prezența aliată în regiunea Mării Negre
Generalul de brigadă Constantin Spînu, consilier al ministrului Apărării, a arătat că războiul din Ucraina a scos în evidență necesitatea unei „prezențe puternice” a alianței în zona Mării Negre. El a reiterat angajamentul României de a susține ferm Ucraina și Republica Moldova, solicitând totodată consolidarea sistemului de management al crizelor și a capacităților de combatere a amenințărilor hibride.
Definirea rezilienței în contextul securității actuale
Făcând referire la conceptul de „reziliență”, generalul a explicat că aceasta se referă la abilitatea societății de a reveni la normalitate după ce a fost supusă unui șoc. În contextul actual al securității, această capacitate este constant pusă la încercare, generând o perioadă plină de provocări. Anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea de către Rusia în 2014 și invadarea Ucrainei în 2022 au transformat Marea Neagră într-un punct de confruntare major și au generat o criză semnificativă de securitate în Europa.
Profilul internațional al Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență
Lucian Fătu, președintele Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență, a declarat că instituția își propune să își lărgească „profilul internațional” prin extinderea rețelei de parteneriate din comunitatea euro-atlantică. Planul vizează crearea, la București, a unui „centru de elită” dedicat cunoașterii și expertizei de înalt nivel pentru membrii săi.
Angajamentele față de parteneri internaționali
Fătu a menționat că centrul intenționează să stabilească relații instituționale cu state care doresc să colaboreze în definirea și implementarea strategiilor și planurilor de acțiune. Prin intermediul Forumului Euro-Atlantic pentru Reziliență, centrul se împlică în dialoguri globale și schimburi de idee cu organizații internaționale importante, contribuind la pregătirea comunității euro-atlantice pentru a face față eventualelor provocări.
Cooperarea internațională ca pilon al rezilienței
Lucian Fătu a subliniat că colaborarea este un aspect crucial al rezilienței, așa cum a demonstrat și pandemia COVID-19. În fiecare zi, conflictul din Ucraina ne amintește de importanța cooperării internaționale în contextul securității globale. Astfel, centrul se manifestă activ la nivel internațional, participând la evenimente și conferințe în diverse orașe, precum Austin, Londra, Paris, Bruxelles, Varșovia și Tokyo.
