Legislația românească privind protecția copilului se află în pragul unor schimbări semnificative, menite să adreseze și să prevină situațiile de abuz psihologic asupra minorilor. Camera Deputaților este pe cale să dezbată și să voteze un set de modificări la Legea privind protecția și promovarea drepturilor copilului, care includ, printre altele, definirea și sancționarea înstrăinării părintești ca formă de agresiune psihologică.
Lupta împotriva înstrăinării părintești
În centrul acestor modificări legislative se află recunoașterea distrugerii intenționate a relației copil-părinte drept agresiune psihologică. Înstrăinarea părintească, definită ca orice acțiune prin care un părinte sau membri ai familiei extinse determină copilul să își retragă afecțiunea sau să manifeste ostilitate față de celălalt părinte, va fi oficial recunoscută ca o formă de violență. În cazurile confirmate de instanță, se poate decide transferul domiciliului copilului și al autorității părintești către părintele afectat.
Sancțiuni aspre pentru nerespectarea dispozițiilor judecătorești
Un aspect important al noii legislații îl constituie introducerea unor penalizări semnificative pentru părinții care încalcă hotărârile judecătorești referitoare la custodia copiilor. Amenzile propuse variază între 10% și 15% din venitul net lunar al părintelui, cu un minim de 300 de lei. În cazuri de înstrăinare părintească, aceste amenzi pot fi dublate, reprezentând un mijloc de descurajare a oricăror încercări de a submina relația copilului cu ambii părinți.
Protejarea legăturilor familiale
Proiectul de lege subliniază de asemenea importanța relației copilului cu familia extinsă, în special cu bunicii, stipulând că nimeni nu poate obstrucționa aceste legături. Se accentuează, de asemenea, rolul crucial al serviciilor de asistență socială, care vor fi obligate să efectueze vizite domiciliare pentru a verifica bunăstarea minorilor, mai ales când există suspiciuni de neglijență sau abuz.
Prioritatea menținerii fraților împreună
Un alt element notabil al proiectului este accentul pus pe necesitatea de a menține frații împreună, o practică ce până în prezent era limitată doar la cazurile de plasament. Această măsură reflectă o recunoaștere a importanței legăturii fraterne în dezvoltarea și bunăstarea psihologică a copiilor.
Pași următori în procesul legislativ
Pentru a deveni lege, proiectul trebuie să treacă de votul decisiv în Camera Deputaților, după care să fie promulgat de Președintele României. Abia după publicarea în Monitorul Oficial, noile prevederi vor avea forță de lege. Aceasta reprezintă o etapă crucială în evoluția legislației de protecție a copilului în România, subliniind o schimbare de paradigmă în abordarea drepturilor și bunăstării minorilor. Prin aceste modificări, legiuitorii români își propun să creeze un cadru legal mai robust, care să protejeze copiii de formele subtile, dar profund dăunătoare de abuz.
