Declarația Președintelui Consiliului Fiscal
Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a declarat, luni, în cadrul conferinței „Banking Forum”, că restricționarea deficitului bugetar la 3% din PIB nu poate fi realizată exclusiv prin tăieri de cheltuieli. Dăianu a subliniat că această abordare este nerealistă. „Nu poți să ai o consolidare bugetară care presupune reducerea unui deficit de 7-8% la 3%. De fapt, pentru a crește spațiul fiscal, ținta reală ar fi de 2% din PIB, având în vedere presiunea bugetară ce va crește în anii următori”, a afirmat el.
Convergența Economică a României
Dăianu a evidențiat progresele României în ceea ce privește convergența economică față de media Uniunii Europene. PIB-ul pe cap de locuitor, ajustat la paritatea puterii de cumpărare, se ridică la circa 80% din media europeană. Principalul motor al acestei convergențe a fost reprezentat de investițiile publice și private din ultimele două decenii. Totuși, el a avertizat că economia românească se confruntă cu probleme structurale persistente și a subliniat că una dintre acestea este „sindromul deficitelor gemene”, caracterizat printr-un deficit bugetar și un dezechilibru major al balanței comerciale.
Datoria Publică a României
În ceea ce privește datoria publică, Dăianu a afirmat că aceasta se menține la un nivel rezonabil, situându-se în jur de 50% din PIB. „România se află într-o situație bună comparativ cu alte state care se confruntă cu proceduri de deficit excesiv”, a spus Dăianu. El a subliniat că, împreună cu Polonia și Slovacia, România deține o datorie publică sub 60% din PIB.
Provocările Deficitului Bugetar
Economistul a avertizat că, în 2024, România ar putea înregistra un deficit bugetar semnificativ, influențat de reformele sistemului de pensii și de alte presiuni bugetare. Dăianu a explicat că o consolidare fiscal-bugetară nu poate fi realizată doar prin ajustări minore ale cheltuielilor. „Am discutat cu agențiile de rating și experți, iar realizarea consolidării bugetare în 3-4 ani ar avea un impact destabilizator asupra economiei”, a adăugat el.
Negocierile Cu Comisia Europeană
Referitor la intenția Guvernului României de a solicita Comisiei Europene un termen de șapte ani pentru ajustarea deficitului bugetar, Dăianu a considerat că acesta este un termen „rațional”. „Guvernul României își dorește un orizont de șapte ani pentru această consolidare, având în vedere aspectele sociale și economice delicate care ar putea apărea în urma implementării măsurilor necesare”, a explicat el.
Dificultățile Sindromului Deficitelor Gemene
Dăianu a abordat și sintagma „sindromul deficitelor gemene”, care se referă la un deficit bugetar mare și un deficit de cont curent semnificativ. În prezent, România este singura dintre cele opt state aflate sub incidența procedurii de deficit excesiv care se confruntă cu un deficit de cont curent de aproximativ 8% din PIB. „Acest procent este considerabil, iar toate celelalte țări din grup au surplusuri sau balanțe echilibrate”, a precizat Dăianu.
Implicarea Investițiilor Străine
Un alt aspect discutat de economist este rolul investițiilor străine directe în reducerea deficitului de cont curent. Dăianu a punctat că deși aceste investiții contribuie la susținerea pe termen lung, în anumite situații, plecările de profituri pot împovăra economia. El a îndemnat la reflectarea asupra echilibrului dintre atragerea de capital străin și gestionarea sustenabilității financiare, subliniind că un curs stabil este esențial pentru dezvoltarea economică a României.
