Investigația DNA Iași privind Nelu Tătaru
În urmă cu doi ani, DNA Iași a demarat o anchetă în legătură cu Nelu Tătaru, fost ministru al Sănătății. Toate demersurile legale au inclus supravegherea acestuia timp de cinci luni, la inițiativa judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiție. Conform procurorilor, Tătaru nu cere direct mită de la pacienți, dar acceptă sume de bani, ceea ce îl făcea susceptibil de acuzația de luare de mită, așa cum a declarat DNA Iași.
Recepționarea de sume de bani
Procurorii îi reproșează lui Tătaru că primește bani de la oameni din toate categoriile sociale, inclusiv de la vârstnici de 80 și 90 de ani. Sumele de bani sunt aparent confiscate de pe birou și depozitate în halatul de medic sau în dulapul său. O anchetă detaliată sugerează că Nelu Tătaru avea un obicei de a număra banii din dulap la prima oră a dimineții.
Indiciile despre corupție
În luna ianuarie a anului 2023, procurorii DNA Iași au început să suspecteze că în biroul lui Nelu Tătaru se desfășurau activități de corupție. Inițial, banii erau considerați sume mici, dar s-a speculat că acesta ar fi primit și alte beneficii pentru a-și îndeplini sarcinile de serviciu, inclusiv sume pentru intervenții chirurgicale și eliberarea de concedii medicale nejustificate.
Extinderea anchetei
Procurorii au descoperit că faptele discutabile s-ar fi petrecut și în anul anterior, 2022, motiv pentru care, începând cu 31 ianuarie 2023, s-a deschis o cauză pentru posibila luare de mită în cadrul Spitalului Municipal „Dimitrie Castroian” din Huși.
Acțiuni întreprinse de procurori
În luna mai 2023, ancheta a fost extinsă pentru a include și faptele de dare de mită. În septembrie 2023, s-a adăugat o presupusă acuzație de abuz în serviciu împotriva lui Nelu Tătaru, în legătură cu emiterea unui concediu medical. La acea dată, un alt medic anestezist din spital era, de asemenea, în vizorul anchetatorilor pentru acuzații de mită.
Utilizarea investigării sub acoperire
Pentru a aduna mai multe informații, procurorii DN A Iași au început, din luna mai 2023, folosirea de investigatori sub acoperire în spitalul din Huși, pentru a monitoriza activitățile.
Mărturii obținute
În luna iunie 2023, anchetatorii au strâns primele dovezi. O martoră a declarat că a oferit 100 de lei lui Tătaru pentru o operație efectuată. O altă femeie, a cărei soț a fost operat de acesta, a menționat că a plătit 300 de lei, explicând că Tătaru nu cere bani de la prima întâlnire, ci după stabilirea complexității procedurii. Femeia a confimat că anterior i-a dat 200 de lei fostului ministru în timp ce socrul ei se afla la o intervenție chirurgicală.
Mai multe acuzații de mită
În luna februarie 2024, o altă persoană s-a prezentat la DNA Iași pentru a declara că mai mulți medici din Spitalul Municipal Huși ar fi implicați în acte de corupție. Aceasta l-a indicat din nou pe Nelu Tătaru, dar și alți doi profesioniști din spital. În cadrul declarației, susținea că mita ar varia între 200 și 300 de lei pe pacient, în funcție de tipul de afecțiune, iar banii erau împărțiți între medici, chirurghi fiind cei care primeau cele mai mari sume.
Extinderea acuzațiilor
În lunile martie și octombrie 2024, procurorii DNA Iași au continuat să extindă cercetările asupra altor potențiale infracțiuni. Aceasta sugerează o amplificare a suspiciunilor legate de posibilele acte de corupție în cadrul spitalului din Huși.
Investigații în Spitalul Municipal din Huși
În perioada martie și iunie 2024, procurorii DNA Iași au decis să autorizeze doi anchetatori sub acoperire, specializați de la DGA, pentru a desfășura activități de investigare în cadrul Spitalului Municipal din Huși. Au fost emise și mandate de supraveghere tehnică pentru acest caz.
Supravegherea lui Nelu Tătaru
Judecătorii de la Curtea Supremă de Justiție au permis aplicarea unor măsuri de supraveghere tehnică la Spitalul Municipal din Huși, unde Nelu Tătaru activa, pe o perioadă ce s-a întins din martie 2024 până în august 2024. Astfel, Nelu Tătaru și persoanele care aveau întâlniri cu acesta au fost monitorizați audio și video timp de cinci luni.
Probe concrete adunate de procurori
În urma analizei înregistrărilor (audio, video și foto) obținute prin mandatele de supraveghere autorizate de Curtea Supremă de Justiție, procurorii au identificat 57 de presupuse fapte de luare de mită în biroul lui Nelu Tătaru din Spitalul Municipal din Huși.
Modalitățile de corupție observate
În imaginile captate, se observă cum persoanele care intrau în biroul fostului ministru al Sănătății își prezentau problemele de sănătate. Multe dintre aceste persoane își întorceau privirea spre podea, indicând un comportament discret, unii dintre ei având portofele la vedere, în timp ce alții scoateau numerar sau ofereau plicuri cu bani.
Profilul celor implicați
Oameni de diverse vârste, inclusiv seniori, tineri și femei mai în vârstă, au fost surprinși în aceste înregistrări. Chipurile lor reflectau adesea necazurile prin care treceau, iar sumele de bani implicate, deși păreau mici, erau căutate cu disperare.
Exemple de acte de corupție
Din cele 57 de cazuri menționate de procurorii DNA Iași, câteva dintre ele sunt următoarele:
- Mai 2024: Nelu Tătaru a primit 300 de lei de la primul investigator sub acoperire al DNA, în schimbul unui consult medical, a unei programări pentru o intervenție chirurgicală și a unei rețete.
- Iunie 2024: 300 de lei de la al doilea investigator sub acoperire, pentru un alt consult și programare similară.
- Aprilie 2024: 500 de lei și bunuri alimentare de la o pacientă, pentru intervenția chirurgicală a unei alte persoane.
- Aprilie 2024: O sumă de bani „pentru o friptură” de la un alt pacient, în favoarea consultului medical al fiului său.
- Aprilie 2024: 150 de lei de la un pacient după o operație efectuată.
- Aprilie 2024: 50 de lei de la un pacient pentru eliberarea unei rețete.
- Aprilie 2024: 200 de lei de la un alt pacient pentru o rețetă medicală.
- Aprilie 2024: 200 de lei de la un pacient pentru un consult și eliberarea unei rețete.
- Aprilie 2024: 100 de lei de la un aparținător pentru o rețetă destinată mamei sale.
- Aprilie 2024: O altă sumă de bani primită de la un aparținător, în urma intervenției chirurgicale suferite de tatăl acestuia.
- Aprilie 2024: 100 de lei de la un alt aparținător pentru un consult medical și o rețetă.
Donații în natură
Există și cazuri în care au fost oferite bunuri alimentare. De exemplu, un aparținător a adus „ouă și o pasăre” după ce soția sa a suferit o intervenție chirurgicală. Acesta a fost surprins în momentul în care căuta ceva în buzunare.
Conducerea anchetei penale
Autoritățile continuă să analizeze detaliile cazului și probele strânse pe parcursul anchetei. Aceste investigații pun sub semnul întrebării integritatea sistemului sanitar și ridică probleme serioase referitoare la corupția din instituțiile publice. Documentele și dovezile colectate pot influența viitoare decizii legale și pot conduce la acțiuni mai dure împotriva corupției în sistemul medical.
Investigațiile lui Nelu Tătaru
În perioada mai-iulie 2024, au fost raportate mai multe situații referente la sume de bani primite de Nelu Tătaru, fost ministru al Sănătății. Aceste sume au fost asociate cu consultații medicale și diverse intervenții chirurgicale. De exemplu, în mai 2024, Tătaru ar fi primit bani de la diferiți pacienți, inclusiv de la persoana identificată ca T.N. pentru un consult și o rețetă sau de la G.L.L., care dorea o internare pentru fiica sa.
Sume de bani și daruri oferite
O serie de sume de bani au fost transmise și de alte persoane. Acestea includ un pacient numit T.N., care a oferit o sumă pentru a beneficia de consultație medicală post-operatorie, precum și o sumă de 200 de lei de la G.D. pentru un alt consult și eliberarea unei rețete. Există, de asemenea, cazuri în care aparținători au oferit, sub diverse forme, recompense pentru asistența acordată.
Supravegherea procurorilor
Pe parcursul supravegherii desfășurate de procurorii DNA Iași, au avut loc observații referitoare la comportamentul lui Nelu Tătaru. Procurorii au fost nevoiți să își planifice operațiunile cu precauție, bănuid că Tătaru ar avea propriile mijloace de monitorizare. Această precauție s-a dovedit necesară pentru a evita identificarea camerelor de supraveghere montate de DNA. În ciuda acestor măsuri, anumite sume şi persoane nu au fost documentate complet, ceea ce a dus la o serie de neclarități în investigație.
Părerile procurorilor
Procurorii au afirmat că Tătaru „nu pretinde expres sume de bani sau alte bunuri” în legătură cu atribuțiile sale de medic, dar îl acuză că primește în mod constant sume de bani și alte bunuri de la pacienți și aparținători. În unele ocazii, Tătaru ar fi folosit expresii precum „Stai liniştit/ă” sau „Calm, calm”. Aceste afirmații au fost interpretate ca un mod de a elimina posibilele suspiciuni, fără a refuza cu adevărat ofertele primite.
Analiza comportamentului
Procurorii DNA Iași au constatat că expresiile folosite de Tătaru nu erau însoțite de gesturi de respingere a sumelor de bani. Mai mult, analiza supravegherii a relevat că, după plecarea pacienților din cabinetul său, Nelu Tătaru colecta banii lăsați pe birou, evidențiind o posibilă intenție de a masca aceste tranzacții. Situațiile sesizate scot la iveală un comportament controversat care ar putea să afecteze percepția publicului asupra eticii în activitatea medicală.
Situațiile din iunie și iulie 2024
În iunie 2024, Tătaru continuă să primească sume de bani pentru consultații. Un pacient a oferit 100 de lei, iar un alt aparținător a făcut o donație pentru un consult al soțului său. Această activitate nu se oprește aici, întrucât și în luna iulie, pe 12, Tătaru ar fi primit o sumă de bani de la un alt pacient pentru o operație. Această continuitate a practicilor de acceptare a plăților și a darurilor atrage atenția asupra seriozității acestor acuzații și comportamente.
Contextul și amploarea scandalului
Aceste situații subliniază nu doar comportamentul lui Nelu Tătaru, ci și posibilele comportamente ilicite din cadrul sistemului medical. Afirmarea că un fost ministru al Sănătății este implicat în astfel de practici ridică semne de întrebare asupra integrității profesionale și a sistemului de sănătate în ansamblu. În acest context, este esențial ca autoritățile să examineze aceste acuzații cu maximă rigurozitate pentru a păstra credibilitatea și încrederea în sistemul medical public.
Impactul asupra percepției publice
Pe plan public, aceste evenimente pot influența modul în care cetățenii privesc sistemul de sănătate și pe cei care îl conduc. Acuzațiile de corupție și comportament neetic pot diminua încrederea în instituțiile statului, ceea ce poate avea efecte pe termen lung asupra relației dintre pacienți și profesioniștii din domeniul medical. Este imperativ ca aceste probleme să fie investigate și clarificate, astfel încât să se asigureți o practică medicală transparentă și etică.
Investigația procurorilor DNA Iași
Procurorii DNA Iași au efectuat observații detaliate asupra activităților medicului Nelu Tătaru, descoperind că acesta păstra sumele de bani primite de la pacienți în buzunarul halatului său sau, de cele mai multe ori, în dulapul din biroul său situat lângă uşa de acces în cabinet.
Descoperiri privind banii primiți de la pacienți
Din analiza supravegherii, procurorii au observat situații în care Nelu Tătaru număra banii imediat după ce ajungea la cabinet. Aceștia susțin că medicul deschidea dulapul situat lângă uşa de intrare și verifica sumele de bani primite, care proveneau de la pacienți sau aparținătorii acestora.
Tipuri de plăți primite
Procurorii au descoperit că Tătaru accepta sume de bani de la diverse categorii de persoane, fără a ține cont de statutul social sau vâsta acestora. Aceștia menționează expres vârstnici de 80 sau 90 de ani ca exemple concrete în contextul practicilor constatate.
Conversații surprinse de investigatorii sub acoperire
În dosarul aflat în lucru la DNA Iași, s-au găsit și conversații între pacienți și investigatorii sub acoperire. Un pacient a declarat: „Nu… Eu i-am dat 200 de lei. De ce să…? Nu mi-a cerut cardul de sănătate”. Aceasta sugerează o practică de dare de mită prieš consultarea medicală.
Plăți înainte și după operații
Un alt pacient confirmă: „Am dat înainte de operație.” Între timp, investigatorul întreabă dacă sumele oferite au fost mari sau mici, iar răspunsul pacientului indică o sumă de aproximativ 400 de lei. Aceasta arată că plățile informale erau un aspect comun al interacțiunilor medicale din spital.
Implicarea anestezistului
Un alt dialog a relevat că un pacient nu a oferit nimic anestezistului, subliniind diversitatea în modul de a aborda aceste plăți neoficiale printre profesioniștii din sănătate. „Nu vrea”, a fost răspunsul pacientului când a fost întrebat despre anestezist.
Costurile consultațiilor și operațiilor
În cadrul discuțiilor, pacienții discută despre costurile consultațiilor, menționând sume de aproximativ 100 de lei pentru o simplă consultație, ceea ce denotă o practică normalizată de plată în sistemul medical. Aceștia menționează intervale de 100-150 de lei, sugerând că sumele erau percepute ca fiind standard.
Momentul surprizei pentru procurori
Pe 25 iunie 2024, procurorii DNA Iași au surprins o situație în care Tătaru a primit o sumă de bani considerată mită, în timp ce se desfășura o videoconferință a Camerei Deputaților. Aceasta a generat suspiciuni că banii au fost oferiți de un pacient în timp ce Tătaru își îndeplinea atribuțiile de medic.
Contextul audierii video
În timpul incidentului, înregistrările indicau că la ora 15:51:07, Tătaru se afla la birou, iar pe fundal se auzeau anunțuri legate de videoconferința Camerei Deputaților. Această suprapunere între activitatea sa profesională și contextul legislativ a fost notată de procurori și a contribuit la consolidarea suspiciunilor împotriva medicului.
Intrarea pacientului în birou
Pacientul menționat anterior a intrat în birou la ora 16:18:30, discutând cu medicul, în timp ce discuțiile din videoconferința parlamentară continuau. Procurorii au confirmat că aceste informații nu erau relevante pentru cazul penal, dar reiese clar din context că Tătaru își desfășura activitatea în complicitate cu pacienții pe tema mituirii.
Statusul profesional al lui Nelu Tătaru
Nelu Tătaru a avut contract de muncă cu Spitalul Municipal Huși din februarie 2000, iar în ianuarie 2021, a semnat un act adițional la contractul său de muncă, un aspect ce subliniază continuitatea sa în cadrul instituției medicale. Această contribuție pe termen lung îi oferă un context în care acțiunile sale se desfășurau în mod continuu, ceea ce poate complica și mai mult situația sa profesională.
Angajamentul lui Nelu Tătaru ca medic specialist
Nelu Tătaru este angajat ca medic specialist în chirurgie generală, având un program de lucru de 8 ore pe săptămână. Activitatea sa profesională se desfășoară în principal în zilele de joi și vineri, între orele 16:00 și 20:00, în contextul unui ambulatoriu integrat.
Prezența în spital în alte zile
Conform informațiilor subliniate de procurorii DNA Iași, Nelu Tătaru ar fi prezent la Spitalul Municipal din Huși și în alte zile ale săptămânii, inclusiv în weekenduri. Aceștia afirmă că medicul își începe adesea activitatea începând cu ora 6:15 dimineața, programând pacienții pentru primele ore ale zilei.
Supravegherea tehnică și acuzațiile
În perioada de supraveghere tehnică stabilită de Curtea Supremă de Justiție, care a avut loc între 3 aprilie 2024 și 12 iulie 2024, procurorii susțin că Nelu Tătaru a primit mită sub formă de sume de bani cuprinse între 100 și 500 de lei, precum și bunuri alimentare, de la un număr de 45 de persoane. Este menționat că de la unele dintre aceste persoane, Tătaru ar fi primit bani în mai multe rânduri.
Implicațiile comportamentului lui Tătaru
Procurorii afirmă că Nelu Tătaru, prin acceptarea acestor sume de bani și bunuri, a contribuit la menținerea impresiei în rândul pacienților că medicul ar accepta plăți suplimentare pentru a oferi servicii medicale. Aceștia subliniază că „faptul că medicul Nelu Tătaru nu a solicitat în mod expres remiterea sumelor de bani sau a altor foloase nu diminuează gravitatea fenomenului, ci, din contră, întărește convingerea pacienților.”
Definirea infracțiunii de luare de mită
Procurorii explică faptul că elementul material al infracțiunii de luare de mită nu se rezumă doar la cererea de foloase necuvenite, ci se aplică și în cazul acceptării sau primirii acestor foloase. Aceasta reprezintă o modalitate alternativă de săvârșire a infracțiunii, accentuează procurorii.
Solicitări pentru percheziții
În continuarea cercetărilor, procurorii intenționează să efectueze percheziții atât la domiciliul lui Nelu Tătaru, cât și la nivel informatic pentru a completa dosarul de probatoriu. În acest sens, procurorii solicită ridicarea imunității parlamentare a lui Tătaru, pentru a putea demara aceste acțiuni legale.
Informații despre Nelu Tătaru
Nelu Tătaru, în vârstă de 52 de ani, originar din Vaslui/Huși, ocupă funcția de deputat și a fost ministru al Sănătății în România. Această situație aduce în discuție integrarea rolului său ca medic și ca politician în lumina acuzațiilor recente.
Declarațiile lui Nelu Tătaru
Referring la aceste acuzații, Nelu Tătaru a declarat că nu a solicitat și nu a condiționat niciodată actul medical de sumele de bani sau de alte foloase. „Am fost ministru al Sănătății timp de patru ani, iar apoi mi-am continuat activitatea ca parlamentar. Am acționat întotdeauna în interesul pacienților mei și nu am solicitat foloase necuvenite,” a afirmat acesta la plecarea de la DNA.
Deciziile Parlamentului
În această zi, Parlamentul are responsabilitatea de a decide dacă va ridica imunitatea lui Nelu Tătaru, lucru care ar permite procurorilor să finalizeze ancheta în cazul său. Această decizie va influența desfășurarea ulterioară a procesului judiciare și investigației legate de comportamentul medicului.
