Cele mai sărace 26 de țări ale lumii
Conform unui nou raport al Băncii Mondiale, cele 26 de națiuni cu cele mai scăzute venituri din lume, unde trăiesc 40% dintre persoanele afectate de sărăcie, se confruntă cu un nivel record de îndatorare, având o vulnerabilitate crescută la dezastre naturale și alte crize. Studiul a fost publicat duminică și a fost citat de Reuters, printre altele, de Rador Radio România.
Impactul pandemiei asupra economiilor sărace
Raportul evidențiază faptul că, în prezent, aceste economii prezintă un nivel superior de sărăcie față de perioada pre-pandemică, în ciuda faptului că multe alte regiuni ale lumii s-au recuperat și au înregistrat o reluare a creșterii economice după pandemia de COVID-19. Publicat cu o săptămână înainte de întâlnirile anuale ale Băncii Mondiale și ale Fondului Monetar Internațional (FMI) din Washington, raportul subliniază regresul grav al eforturilor globale destinate eradicării sărăciei extreme.
Dependenta de ajutoare internaționale
Cele 26 de țări analizate, cu venituri anuale pe cap de locuitor sub 1.145 de dolari, devin din ce în ce mai dependente de granturile oferite de Asociația Internațională pentru Dezvoltare (IDA) și de împrumuturile cu dobândă foarte redusă. Banca Mondială a observat că accesul la finanțarea pe piețele internaționale s-a diminuat cu sprijinul scăzut din partea investitorilor. Rata medie a datoriei în raport cu PIB-ul în aceste economii se ridică la 72%, ajungând la cel mai înalt nivel din ultimii 18 ani, iar jumătate dintre acestea experimentează dificultăți majore sau riscuri de îndatorare.
Regiunea afectată cel mai mult
Majoritatea economiilor incluse în studiu se află în Africa Subsahariană, incluzând țări precum Etiopia, Ciad și Congo, dar și regiunile din Afganistan și Yemen. Aproape două treimi dintre aceste națiuni se confruntă cu conflicte armate sau cu instabilitate socială și politică, ceea ce îngreunează atragerea de investiții externe. De asemenea, aceste țări depind în mare măsură de exporturile de mărfuri, ceea ce le supune unor cicluri economice instabile, conform raportului.
Resursele IDA ca soluție de urgență
Indermit Gill, economistul șef al Băncii Mondiale, a evidențiat rolul crucial al IDA în sprijinul acestor economii. „Pe măsură ce multe dintre națiunile dezvoltate s-au distanțat de țările cele mai sărace, IDA a acționat ca un colac de salvare pentru ele. În ultimii cinci ani, IDA a concentrat resursele sale financiare în aceste 26 de economii, ajutându-le să supraviețuiască în fața provocărilor istorice”, a declarat Gill.
Obiective ambițioase de strângere de fonduri
În mod obișnuit, IDA este revizuită la fiecare trei ani, primind contribuții din partea țărilor membre ale Băncii Mondiale. Anul trecut, organizarea a reușit să strângă o sumă record de 93 de miliarde de dolari, iar președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, urmărește să depășească acest prag, promovând angajamente de peste 100 de miliarde de dolari până la sfârșitul anului.
Impactul dezastrelor naturale
În perioada dintre 2011 și 2023, națiunile afectate de sărăcie extremă au suportat daună economică din cauza dezastrelor naturale, pierderile anuale medii având o valoare de 2% din PIB, de cinci ori mai mult decât în țările cu venituri medii și mici. Aceasta evidențiază necesitatea unor investiții semnificative pentru a aborda aceste probleme, conform Băncii Mondiale.
Recomandări pentru îmbunătățirea situației economice
Raportul subliniază că aceste economii, cu sectoare informale extinse care funcționează în afara cadrului fiscal, trebuie să își intensifice eforturile de auto-susținere. Printre măsurile sugerate se numără îmbunătățirea colectării impozitelor prin simplificarea procesului de înregistrare a contribuabililor și a gestionării fiscale. Totodată, este esențială eficientizarea cheltuielilor publice pentru a asigura dezvoltarea durabilă a acestor economii.
