ÎCCJ l-a achitat pe Nicolae Bănicioiu
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) l-a achitat pe Nicolae Bănicioiu, fost ministru PSD al Sănătății și al Tineretului, în cazul în care a fost acuzat de luare de mită și trafic de influență. Bănicioiu a fost suspectat că ar fi primit aproape 800.000 de euro de la antreprenori, în legătură cu numiri de manageri de spital și derularea unor contracte din fonduri publice.
Decizia judecătorilor
Judecătorii au stabilit că acuzația de trafic de influență este afectată de prescripția răspunderii penale, iar referitor la acuzația de luare de mită, fapta nu a fost dovedită. Sentința poate fi contestată prin apel în termen de 10 zile.
Decizii despre confiscarea bunurilor
Magistrații au dispus confiscarea unor sume de bani de la Bănicioiu. Specific, a fost stabilită confiscarea a 895.127,91 lei, sumă reprezentând dividende aferente anului 2013 de la Hemos Med SRL, și 396.994,21 lei de la SC Disan Ortomed SRL. Aceste sume au fost primite de inculpat în perioada 26 februarie 2014 – 27 octombrie 2014, în legătură cu traficul de influență.
Menținerea măsurilor asiguratorii
ÎCCJ a decis să păstreze măsurile asiguratorii impuse lui Bănicioiu în dosarul nr. 528/P/2019 al Direcției Naționale Anticorupție. Aceasta include menținerea confiscării unei sume de 1.292.122,12 lei, conform unei încheieri din 14 iunie 2023.
Motivul trimiterii în judecată
În conformitate cu informațiile din cadrul Direcției Naționale Anticorupție (DNA), între 21 decembrie 2012 și 7 aprilie 2015, când Bănicioiu era ministru al Tineretului și Sporturilor, acesta ar fi acceptat promisiuni de la doi antreprenori (martori în caz), urmând să primească în numerar, de la unul dintre aceștia, suma totală de 1.292.122 lei. Aceasta reprezenta dividende aferente anului 2013 distribuite din două companii care furnizau bunuri către spitale publice și institute.
Promisiuni și influență
Conform anchetatorilor, Bănicioiu ar fi promis că va interveni asupra ministrului Sănătății de atunci, pentru a-l determina să mențină în funcție managerii a cinci spitale publice sau pentru a numi persoane apropiate antreprenorilor în aceste funcții. Aceasta ar fi fost esența acordului prin care Bănicioiu urma să beneficieze de sumele de bani menționate.
Colaboratorii din cadrul afacerii
Procurorii susțin că Bănicioiu a fost ajutat în comiterea infracțiunii de Cătălina Alexandra Furtună, care a devenit asociată în cele două firme, în timp ce el deținea în realitate părțile sociale. Furtună a semnat documente de plată prin care se atesta că ar fi primit suma de 1.292.122 lei, deși banii erau în realitate încasați de Bănicioiu.
Încasări indirecte
În plus, în perioada în care deținea funcția de ministru al Sănătății, Bănicioiu ar fi primit indirect, pe 17 aprilie 2015, o sumă totală de 1.805.942 lei, prin intermediul Cătălinei Furtună. Aceasta reprezenta dividende aferente anului 2014.
Legalitatea favorizării contractelor
Conform DNA, foloasele materiale primite de Bănicioiu ar fi fost corelate cu îndeplinirea unor acte ce țineau de funcția sa de ministru. Aceste acte includeau menținerea, prelungirea interimatului sau nerevocarea managerilor de la cele cinci spitale publice din București și Ilfov, atrăgând astfel atenția asupra relațiilor comerciale între companiile antreprenorilor și spitale.
Plăți ulterioare
În 2018, complicea lui Bănicioiu a încasat de la una dintre firmele antreprenorilor suma de 806.447 lei, reprezentând dividende aferente anului 2015. Acest aspect adaugă o altă dimensiune cazului, subliniind complexitatea relațiilor financiare ilegale și legăturile între politicieni și mediul de afaceri.
