Interferențe externe în alegerile din Republica Moldova
Forțele proruse interferează în alegerile prezidențiale din Republica Moldova prin oferirea de mită unui număr considerabil de alegători, în încercarea de a submina eforturile Chișinăului de a cimenta relațiile cu Uniunea Europeană. Această informație a fost comunicată joi de către poliția moldoveană, conform Reuters.
Contextul electoral și acuzațiile
Președintele în exercițiu, Maia Sandu, a descris alegerile programate pentru 20 octombrie ca fiind un test crucial pentru politicile sale proeuropene. Aceasta coincide cu un referendum în care cetățenii vor fi întrebați dacă Republica Moldova ar trebui să adere la Uniunea Europeană. Sandu, care își urmărește al doilea mandat, a acuzat în mod constant Rusia de faptul că încearcă să își răstoarne guvernul prin diverse metode, acuzație pe care Moscova o neagă.
Corupția electorală și mita
Viorel Cernăuțeanu, șeful poliției naționale, a menționat că peste 130.000 de moldoveni ar fi fost mituiți de o rețea operată din Rusia, pentru a vota împotriva referendumului și în favoarea candidaților prorusi. El a calificat aceste acțiuni drept „un atac direct și fără precedent”.
Dimensiunea finanțării externe
Cernăuțeanu a declarat că Moldova se confruntă cu un fenomen generalizat de corupție direcționată spre perturbarea procesului electoral. Potrivit acestuia, doar în luna septembrie au fost transferate aproximativ 15 milioane de dolari în conturi asociate unor persoane ce sprijină acțiunile pro-ruse.
Implicarea lui Ilan Șor
Informațiile sugerează că Ilan Șor, un om de afaceri și opozant vocal al integrării în UE, condamnat în absență pentru blat în furtul de bani din sistemul bancar moldovenesc, a oferit sume de bani cetățenilor care votează împotriva integrării europene.
Istoricul politic al Republicii Moldova
Republica Moldova, care este predominant vorbitoare de limbă română și are o minoritate semnificativă rusofonă, a trăit o alternanță între guverne cu orientări pro-ruse și pro-occidentale încă de la desprinderea de Uniunea Sovietică în 1991. La alegerile din octombrie, un număr record de 11 candidați își vor contesta șansele.
Schema de corupție și perchezițiile poliției
Ofițerii din Inspectoratul Național de Investigații au efectuat percheziții și au confiscat documente, telefoane mobile și diverse sume de bani. Cernăuțeanu a declarat că transferurile de fonduri proveneau din Federația Rusă și ajungeau prin intermediul băncii „PromsveazyBank”, aflată sub sancțiuni internaționale, inclusiv pe teritoriul Republicii Moldova.
Controlul activiștilor
În cadrul acestor acțiuni, poliția a documentat transferuri de peste 15 milioane de dolari către liderii structurilor teritoriale care coordonează activiștii plătiți pentru a influența alegerile și referendumul. A fost stabilită o persoană responsabilă pentru fiecare secție de votare, iar coordonarea acestor activiști se face prin boturi de Telegram, cu sprijin din partea unor persoane din Federația Rusă, conform declarațiilor lui Cernăuțeanu.
Reacțiile lui Ilan Șor la acuzații
Ilan Șor, care se află la Moscova pentru a scăpa de justiția moldoveană, a denunțat acțiunile autorităților moldovenești ca fiind un „genocid”, amenințând guvernul și instituțiile de aplicare a legii. Acesta a afirmat că susținătorii săi, plătiți din fonduri rusești, sunt gata să acționeze împotriva referendului pentru aderarea la UE.
Declarațiile lui Ilan Șor pe rețelele sociale
Într-o postare pe Telegram, Șor a afirmat că „PAS continuă să terorizeze cetățenii”, descriind Moldova ca un „stat polițienesc”. Acesta a acuzat guvernul că a desfășurat noi percheziții și că supune activiștii la presiuni, solicitând recunoașterea unor fapte necomise. El a promis că va lupta pentru eliberarea susținătorilor reținuți și a încurajat cetățenii să nu se teamă.
