Facilități fiscale pentru românii din Diaspora care decid să se reîntoarcă acasă

Facilități fiscale pentru românii reveniți din diaspora

Românii care aleg să se întoarcă din străinătate pot beneficia de stimulente fiscale considerabile dacă decid să investească în România. Conform inițiativelor legislative recent anunțate de liderii PNL, firmele create de aceștia vor avea acces la înlesniri financiare, în funcție de dimensiunea și valoarea investițiilor efectuate.

Inițiativa legislativă anunțată de liderii PNL

Daniel Fenechiu, liderul senatorilor liberali, împreună cu Rareș Bogdan, prim vicepreședintele PNL, au prezentat joi o propunere de lege care vizează facilitarea reconectării românilor din afaceri cu țara, prin intermediul unor stimulente fiscale la reîntoarcere și promovarea României în afara granițelor. Această legislație vine ca o reacție la declinul demografic și migrarea forțată a forței de muncă din România, problematici care afectează grav dezvoltarea socioeconomică.

Provocările migrației românești

„România se confruntă cu provocări majore legate de diminuarea populației active, în special după aderarea la Uniunea Europeană, ceea ce a creat un deficit pe piața muncii. Diaspora românească, acum una dintre cele mai mari comunități europene din afara țărilor de origine, contribuie la dezvoltarea economică atât prin remitențe, cât și prin inițiative de afaceri”, subliniază inițiatorii proiectului legislativ.

Structura proiectului legislativ

Proiectul include două direcții principale. Prima se axează pe stimulentele fiscale și investiționale pentru românii care aleg să se reîntoarcă, iar a doua are în vedere sprijinul oferit de statul român în promovarea relațiilor cu diaspora. Daniel Fenechiu a menționat că impactul bugetar al inițiativei este estimat la aproximativ 2 miliarde de euro, iar scopul este ca legislația să fie implementată cât mai curând posibil.

Obiectivele legii de reintegrare

Legea propusă își propune să faciliteze reintegrarea economică și socială a românilor care doresc să revină, având potențialul de a revitaliza economia și de a reduce disparitățile regionale. PNL consideră că inițiativa este esențială pentru crearea unui cadru favorabil în care cetățenii să valorifice experiența acumulată în străinătate.

Probleme urgent întâmpinate de românii din diaspora

Senatorul Daniel Fenechiu a adus în discuție problema crizei forței de muncă din România, menționând faptul că multe domenii au început să angajeze persoane din alte state, precum Nepal, Filipine sau Pakistan. De asemenea, o mare parte din cei peste 6 milioane de români aflați în diaspora ar dori să se întoarcă. Aceștia nu au părăsit România din propria alegere, ci, în multe cazuri, din cauza condițiilor economice dificile.

Beneficiile propusului proiect legislativ

Potrivit proiectului, românii care reintegrați în țară vor beneficia de acces prioritar la programele guvernamentale destinate dezvoltării afacerilor. De asemenea, pentru proiectele cu valori între 50.000 și 70.000 de euro, contribuția din partea statului va ajunge la 20%, iar pentru cele între 10.000 și 50.000 de euro, la 15%. Companiile nou înființate de români repatriați vor fi scutite de impozitul pe profit până la un prag de 500.000 de euro, aplicându-se ulterior un plafon redus, conform afirmațiilor lui Rareș Bogdan.

Impactul așteptat asupra economiei naționale

Legislația are potențialul de a sprijini nu doar revenirea românilor acasă, ci și de a stimula economia națională prin absorbția cunoștințelor și a capitalului uman obținut în străinătate. Aceasta ar putea reduce migratia externă și ar crea un ciclu economic care să beneficieze atât reîntorși, cât și economia României în ansamblul său.

Concluzia inițiativei legislative

Aceste inițiative legislative reprezintă un pas important în abordarea problemelor demografice și economice cu care se confruntă România, oferind soluții inovative pentru a atrage românii din diaspora să revină și să contribuie la dezvoltarea țării.

Românii din afara granițelor țării

Capitolul I: Dispoziții generale

Art. 1 – Legea actuală stabilește baza legislativă pentru realizarea măsurilor și mecanismelor necesare pentru sprijinirea reîntoarcerii cetățenilor români care locuiesc temporar sau permanent în străinătate, facilitându-le astfel reconectarea cu România, prin diverse servicii și programe dedicate.

 

Art. 2 – În cadrul acestei legislații, termenii și expresiile menționate au următoarele definiții:

a) Antreprenor – se referă la o persoană, fie ea fizică sau juridică, care inițiază, coordonează și finalizează activități economice pe baza unui contract, având responsabilitatea realizării de lucrări sau proiecte pentru o altă persoană sau entitate; în această categorie intră și persoanele care dezvoltă inovații sau tipuri noi de afaceri pe baza cunoștințelor și abilităților proprii pentru a soluționa probleme sociale din domenii precum educația, sănătatea sau alte aspecte importante pentru comunitate.

b) Antreprenoriat – activitatea desfășurată de antreprenori pentru a lansa, dezvolta și gestiona afaceri, având ca obiectiv obținerea de profit, crearea de valoare și bunăstare, atât pentru antreprenor, cât și pentru societate.

c) Cetățeni repatriați – acei români care au emigrat din România din diverse motive personale sau politice (inclusiv cei care au părăsit țara în timpul regimului comunist) și aleg să se reîntoarcă.

d) Cetățeni români plecați în străinătate – români care au emigrat temporar sau permanent din țară, din diverse motive, pentru o durată mai mare de un an.

e) Cetățeni deposedați de drepturi civile – indivizi născuți pe teritoriu românesc (înregistrați în evidențele de stare civilă ale acelei perioade) sau cu rădăcini românești, care au avut cetățenia sau drepturile civile anulate de regimul comunist și care depun solicitări pentru recuperarea acestora.

Emigrarea – reprezintă actul prin care o persoană renunță la reședința sau domiciliul pe teritoriul României, stabilindu-se, temporar sau definitiv, în alt stat.

g) Domiciliu – locul declarat de o persoană ca fiind reședința sa principală, consemnat în actele de identitate.

h) Reședința – adresa unde o persoană declară că locuiește temporar sau secundar, diferită de domiciliul său principal.

i) Platforma Unică a Românilor din Diasporă (denumită ulterior PURD) – este o platformă online gestionată de Guvernul României, având rolul de a centraliza înregistrarea cetățenilor români din diaspora, care sunt interesați de oportunitățile oferite prin această legislație.

 

Art. 3 – Românii stabiliți peste hotare care doresc să beneficieze de facilitățile stipulate în această lege, trebuie să se înregistreze în Platforma Unică a Românilor din Diasporă (PURD), conform procedurilor stabilite prin normele metodologice de aplicare.

 

Art. 4 – (1) PURD reprezintă o bază de date online administrată de Guvernul României, prin Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Finanțelor Publice, precum și Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, sub supravegherea Comisiilor pentru românii de pretutindeni din Senat și Camera Deputaților.

 

(2) Guvernul României, prin Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, precum și prin Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Finanțelor Publice șiDepartamentul pentru Românii de Pretutindeni, va implementa măsuri și va organiza activități care să sprijine cetățenii români din diaspora.

Implementarea Platformei PURD

În conformitate cu avizul comun al Comisiilor pentru Românii de Pretutindeni din Senat și Camera Deputaților, responsabilitatea pentru implementarea și supravegherea platformei PURD revine Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, alături de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Instituțiile menționate se angajează să asigure aplicarea legii, respectând criteriile de protecție a datelor cu caracter personal.

Verificarea anuală a funcționării platformei

Guvernul României, prin intermediul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale și Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, va realiza anual o evaluare a funcționării platformei PURD. Acesta va pregăti un raport de activitate pentru a fi prezentat în fața celor două comisii parlamentare competente.

Termenul de implementare

Conform legii, termenul pentru realizarea și funcționarea platformei PURD este de 120 de zile, numărându-se de la data publicării legii în Monitorul Oficial al României. Acest aspect subliniază urgența și importanța punerii în aplicare a acestei inițiative.

Condiții pentru cetățenii români din străinătate

Cetățenii români care trăiesc în afara țării și doresc să beneficieze de reglementările legii trebuie să demonstreze o activitate profesională în străinătate de cel puțin un an. Aceasta se va realiza prin prezentarea de documente justificative emise de autoritățile competente din statul în care locuiesc.

Certificatul de cazier judiciar

Persoanele care îndeplinesc condițiile de mai sus trebuie să depună un certificat de cazier judiciar sau un document echivalent, emis de autoritatea competentă din țara respectivă. Acest document trebuie să dovedească că solicitantul nu a fost condamnat definitiv pentru infracțiuni comise în afară României.

Dovada cetățeniei române

În plus față de dovada de cetățenie română, cetățenii care vor beneficia de prevederile legii sunt obligați să prezinte documente referitoare la activitatea desfășurată în străinătate pentru perioada minimă stabilită anterior. Aceste documente includ, printre altele, contracte de muncă și dovezi de impozitare.

Documentele necesare pentru aplicare

Ceia ce urmează este o listă a documentelor pe care cetățenii trebuie să le prezinte pentru a-și valida activitatea profesională în străinătate:

• Contracte de muncă care să acopere perioada specificată;
• Permise de muncă emise de autorități competente;
• Adeverințe de salariu;
• Documente ce confirmă plata impozitelor și contribuțiilor sociale;
• Fișe fiscale;
• Contracte de închiriere pentru locuințe;
• Alte documente relevante, fiecare emis de autoritățile competente.

Traducerea și legalizarea documentelor

Toate documentele oficiale menționate anterior trebuie traduse în limba română de un traducător autorizat și ulterior legalizate. Versiunile traduse, împreună cu originale, vor fi încărcate pe platforma PURD conform procedurilor stabilite prin normele metodologice care reglementează aplicarea legii.

Accesul la programele de finanțare pentru antreprenori

Cetățenii români stabiliți în străinătate beneficiază de un acces prioritar în cadrul Programului „PRIMA INVESTIȚIE”. Comparativ cu alte categorii de solicitanti din legislația națională, aceștia pot aplica pentru sprijin financiar. Programul favorizează investitorii români din diaspora care dispun de un capital minim de 250.000 euro și care aleg să investească în sectorul industrial din România.

Facilitățile oferite de autorități

Prin Programul „PRIMA INVESTIȚIE”, autoritățile publice centrale și locale vor propune diverse facilități pentru antreprenori. Acest program recompensează capitalul investit în industrii esențiale, precum procesarea, cercetarea și turismul, stimulând dezvoltarea economică locală.

Condiții suplimentare pentru finanțare

Investitorii care doresc să beneficieze de cofinanțare din partea autorităților publice trebuie să respecte toate cerințele specifice programului. Acestea vor viza atât aspectele administrative, cât și cele operaționale ale investiției

Reglementări privind facilități fiscale și administrative

Un set de măsuri fiscale și administrative destinate susținerii investițiilor a fost stabilit, incluzând scutiri de taxe și impozite pentru o perioadă de cel puțin trei ani. Aceste măsuri vor fi implementate prin hotărâri adoptate de consiliile locale, consiliile județene sau prin decizii guvernamentale, în funcție de resursele bugetare disponibile.

Termen de eliberare a avizelor

În scopul facilitării demarării investițiilor, se preconizează eliberarea avizelor necesare în termen de maximum 30 de zile de la primirea cererii. Această măsură are ca obiectiv fluidizarea procesului de investiție.

Punctaj suplimentar pentru concesionare

Se va acorda un punctaj de specialitate suplimentar în cadrul licitațiilor pentru concesionarea terenurilor și bunurilor imobile dezafectate, aflate în proprietate publică locală sau centrală. Acest punctaj va fi valabil pe o perioadă de cel puțin 25 de ani, având ca scop stimularea investițiilor pe termen lung.

Sprijin pentru cetățenii români repatriați

Articolul 8 stabilește un mecanism de sprijin pentru cetățenii români care se întorc în țară, prin acordarea unui punctaj suplimentar în procedurile de concesionare a terenurilor și bunurilor. Astfel, cetățenii repatriați care respectă cerințele de eligibilitate vor beneficia de un punctaj suplimentar care reflectă contribuția lor economică.

Criterii de eligibilitate pentru punctaj

Se stabilesc criterii specifice de acordare a punctajului suplimentar:

• Dovada repatrierii – cetățenii repatriați care îndeplinesc condițiile vor obține 10 puncte suplimentare.
• Investiții în zone defavorizate – proiectele din zone economice defavorizate, inclusiv parcuri industriale, vor aduce un punctaj suplimentar de 10 puncte.
• Proiecte de sustenabilitate – investițiile în centre de procesare pentru produse agricole, inclusiv cereale, vor beneficia de 10 puncte suplimentare.

Totalul punctajului suplimentar

Punctajul maxim suplimentar care poate fi obținut este de 30 de puncte, ceea ce poate oferi un avantaj semnificativ în cadrul proceselor de licitație publică pentru concesionare.

Acces prioritar la programele guvernamentale

Articolul 9 prevede acces prioritar pentru cetățenii români stabiliți în străinătate, care revin în țară. Aceștia vor beneficia de oportunități la programele guvernamentale „Prima Fermă”, „Prima Livadă” și „Prima Seră”. Aceste inițiative oferă finanțări între 10.000 și 100.000 de euro per proiect, fiind susținute prin granturi guvernamentale, cu o contribuție minimă din partea beneficiarilor.

Detalii financiare pentru proiecte

Contribuția minimă a beneficiarilor variază în funcție de valoarea proiectului, după cum urmează:

• 15% pentru proiecte între 10.000 și 50.000 euro;
• 20% pentru proiecte între 50.001 și 75.000 euro;
• 30% pentru proiecte între 75.001 și 100.000 euro.

Impactul asupra agriculturii și mediului rural

Accesul prioritar la aceste programe vizează promovarea dezvoltării agriculturii, horticulturii și a serelor, cu scopul de a revitaliza mediul rural și economia locală.

Sprijin pentru microîntreprinderi și meserii artizanale

Articolul 10 detaliază măsurile de sprijin pentru cetățenii români repatriați, care vor avea acces prioritar la programele de finanțare dedicate creării de microîntreprinderi și activităților independente în diverse meserii. Programele sunt destinate domeniilor precum construcții, zidărie, instalații sanitare, electricitate și sudură.

Structura finanțării pentru PFA și microîntreprinderi

Aceste inițiative vor fi finanțate prin granturi guvernamentale, iar fiecare proiect care vizează înființarea unei persoane fizice autorizate (PFA) fără angajați sau a unei microîntreprinderi cu cel puțin un angajat va primi o sumă de 10.000 de euro, la care se adaugă o contribuție minimă de 10% din valoarea totală a proiectului.

din partea beneficiarului;

Proiect pentru înființarea SRL

b) 25.000 de euro per proiect pentru constituirea unei SRL (Societate cu Răspundere Limitată) cu minimum doi angajați, la care se adaugă o contribuție minimă de 10% din partea beneficiarului.

Cetățenii români care se întorc în țară

Art. 11 — Cetățenii români reveniți în țară beneficiază de acces prioritar la Programul Anual pentru Investiții în Turism. Acest program include finanțări dedicate dezvoltării infrastructurii turistice, inclusiv agroturism, pensiuni și puncte culinare. Finanțarea oferită de Guvern este bazată pe modelul „1 + 1”, în care partea guvernamentală se aliniază cu contribuția beneficiarului, până la un maxim de 200.000 de euro pe proiect. Beneficiarul trebuie să asigure o contribuție proprie pentru a completa bugetul total al proiectului.

Punctaj suplimentar pentru angajarea diasporei

Art. 12 — Persoanele care solicită sprijin prin programele menționate anterior vor fi recompensate cu puncte suplimentare de eligibilitate. Acestea vor fi stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei legi, inspirate de modelele programelor europene de finanțare și Start-up guvernamental, dacă angajează cetățeni români din diaspora.

Suport pentru repatriați în antreprenoriat

Art. 13 — (1) Cetățenii români repatriați beneficiază de sprijin în crearea de SRL (Societate cu Răspundere Limitată), SRL-D (Societate cu Răspundere Limitată — Debutant), Întreprindere Individuală (II) și Persoană Fizică Autorizată (PFA). Aceștia pot integra în programele stipulate în această lege, având posibilitatea de a participa la cursuri de antreprenoriat.

Consultanță subvenționată pentru planuri de afaceri

(2) Beneficiarii vor primi consultanță, parțial subvenționată, pentru elaborarea unui plan de afaceri adaptat duratei de desfășurare a programului.

Acces facilitat în incubatoarele de afaceri

(3) Noile entități comerciale vor beneficia de un acces îmbunătățit la incubatoarele de afaceri prin intermediul programelor menite să sprijine start-up-urile.

Consultanță gratuită pentru fonduri nerambursabile

(4) Autoritățile competente în domeniu vor oferi consultanță gratuită în atragerea de fonduri nerambursabile, atât din surse europene, cât și din bugetul de stat.

Facilități fiscale pentru societățile nou înființate

Art. 14 – (1) Societățile nou constituite de cetățeni români repatriați beneficiază de scutirea de impozit pe profit sau pe cifra de afaceri până la atingerea plafonului de 500.000 de euro. După depășirea acestui prag, se va aplica un impozit redus între 1% și 3% doar pentru suma care depășește 500.000 de euro.

Perioada de scutire fiscală

(2) Scutirea se aplică timp de maximum doi ani, cu condiția ca cifra de afaceri să nu depășească 500.000 de euro în această perioadă.

Obligațiile angajatorilor

(3) Beneficiarii prevederilor alin. (1) și (2) sunt obligați să angajeze cel puțin două persoane, conform tipului de întreprindere, cu vârste cuprinse între 18 și 63 de ani. De asemenea, se vor acorda facilități fiscale, stabilite în fiecare an de Ministerul Finanțelor, pentru companiile menționate la alin. (1) care angajează persoane din categorii dezavantajate, precum studenți, șomeri sau persoane din familii monoparentale.

Sprijin financiar pentru organizarea târgurilor de locuri de muncă

Art. 15 — (1) Agenții economici din România care organizează târguri de locuri de muncă și promovează oferte de angajare pentru persoanele din diaspora, în domenii precum industrie, HoReCa, construcții și infrastructura rutieră și feroviară, se vor bucura de suport financiar pentru organizarea acestor evenimente, prin programe guvernamentale dedicate.

Scutire de contribuții sociale

(2) Agenții economici care participă la aceste acțiuni beneficiază de o scutire de 30% din contribuțiile la asigurările sociale și de sănătate pentru angajații proveniți din rândul cetățenilor români repatriați, pe o perioadă minimă de un an.

Programul „Prima Casă — Diasporă”

Art. 16 — (1) Se lansează Programul „Prima Casă — Diasporă”, care permite cetățenilor români ce lucrează în străinătate să acceseze credite ipotecare pentru achiziția de bunuri imobile,

Subvenții pentru Creditele Ipotecare

Românii din diaspora vor putea beneficia de credite ipotecare cu dobândă scăzută, datorită subvențiilor acordate de stat. Ministerul Finanțelor va cofinanța dobânzile pentru sumele care depășesc o rată anuală efectivă (DAE) de 3%, pe o durată maximă de cinci ani. Acest program are ca scop facilitarea accesului românilor la credite pentru achiziționarea de locuințe.

Colaborarea dintre Minister și Banca Națională

Ministerul Finanțelor va căuta resurse financiare adecvate și va colabora cu Banca Națională a României pentru a dezvolta și implementa programul intitulat „Prima Casă — Diasporă”. Va fi creată o procedură standardizată pentru recunoașterea veniturilor românilor care lucrează în străinătate, ceea ce va facilita accesul acestora la program.

Asistență Financiară pentru Repatriere

Românii care decid să se repatrieze vor primi un ajutor financiar de relocare, finanțat în proporții de 75% de către Guvernul României și 25% de către autoritățile locale, pe o durată de trei luni. Această asistență va echivala cu salariul mediu net pe economie pentru fiecare dintre cele trei luni.

Scutiri Fiscale pentru Beneficiari

La momentul primirii ajutoarelor financiare, repatriații vor fi scutiți de taxe și impozite locale și centrale pentru o perioadă ce variază între șase și douăsprezece luni. De asemenea, datoriile fiscale acumulate înainte de plecarea din România vor fi anulate, cu condiția ca aceștia să demareze o activitate economică în țară pe o durată de minimum cinci ani.

Facilități Fiscale pentru Reîntoarcerea în România

Cetățenii români care se reîntorc definitiv în țară după ce au locuit cel puțin un an în străinătate vor beneficia de o reducere progresivă a bazei impozitare pentru venitul realizat. Aceste reduceri vor fi aplicate timp de trei ani, în pași de 60%, 45% și 30%, din impozit, contribuții sociale și de sănătate.

Condiții pentru Reducerea Bazei de Impozitare

Reducerea bazei de impozitare se va aplica doar veniturilor care nu depășesc de cinci ori salariul minim brut pe economie, stabilit pentru fiecare an fiscal. În plus, reducerea se va aplica pentru toți cetățenii care se întorc cu familia, dar și pentru cei care nu au copii, atâta timp cât pot dovedi activități profesionale desfășurate în altă țară. Această scutire va avea aceeași durată ca perioada de rezidență în străinătate, dar nu va depăși trei ani.

Asistență Medicală pentru Mame

Pentru femeile românce care revin în țară și sunt mame sau viitoare mame, se va oferi asistență medicală gratuită în sistemul sanitar public, cu condiția ca nașterea să aibă loc în România după ce procesul de repatriere este finalizat sau dacă sarcina a început în timpul întoarcerii.

Servicii Medicale pentru Repatriați

De asemenea, românii repatriați vor beneficia de spitalizare și consultații medicale gratuite, asigurate de către autoritățile din România, pentru a le facilita integrarea rapidă în sistemul social și sanitar din țară.

Concluzii și Perspective

Initiativele guvernamentale de sprijin pentru repatrierea românilor se aliniază viziunii de stimulare a revenirii acestora în țară, promovând nu doar integrarea economică, ci și dimensiunea socială a acestui proces.

 

Accesul la Centrele de Sănătate Publică

Cetățenii români întorși acasă, împreună cu copiii lor, au dreptul de a accesa gratuit centrele de sănătate publică pentru o perioadă de un an de la revenire. Aceste servicii sunt disponibile nu doar pentru aceștia, ci și pentru progeniturile lor, până când acestea se integrează pe piața muncii sau întreprind inițiative de afaceri, conform criteriilor stabilite de legislație.

 

Învățarea Limbii Române pentru Cetățenii Reîntorși

Conform articolului 22, cetățenii români care revin în țară, împreună cu copiii lor, beneficiază de acces gratuit la cursuri de învățare a limbii române. Cei născuți în afaceri vor avea parte de un program de burse și integrare în școli regionale, unde predarea se va realiza în limba engleză, italiană, spaniolă sau alte limbi relevante. De asemenea, se vor organiza cursuri intensive de română pentru a facilita reintegrarea în societate.

 

Clase Pregătitoare pentru Copiii din Diasporă

Pentru a respecta prevederile anterioare, se vor înființa clase pregătitoare compuse din minimum zece elevi destinatari ai acestor servicii, în unitățile de învățământ primar și gimnazial din localitățile cu o populație de peste 10.000 de locuitori, precum și în comunele cu peste 5.000 de locuitori.

 

Programul „Școala Românească în Diasporă”

Articolul 23 stabilește și lansarea Programului „Școala românească în Diasporă”, în colaborare cu Guvernul României și guvernele țărilor cu comunități românești semnificative. Acest program vizează crearea de școli gimnaziale și licee românești în mari capitale europene și americane, unde trăiesc mulți români.

 

Accesul Absolvenților la Universitățile din România

Absolvenții instituțiilor de învățământ din diaspora vor avea dreptul la locuri rezervate în liceele și universitățile din România. Aceste locuri vor fi bugetate anual de Ministerul Educației pentru învățământul preuniversitar și universitar, respectiv de universitățile statale și private. De asemenea, se vor oferi burse de studiu pentru elevii din diaspora care doresc să se înscrie în unitățile de învățământ din țară, similar cu bursele oferite etnicilor români din Ucraina și Republica Moldova. Autoritățile locale vor sprijini crearea de internate și alte forme de cazare pentru acești elevi.

 

Facilități pentru Studii Universitare la Întoarcerea în România

Cetățenii români reveniți care doresc să urmeze studii universitare vor beneficia de gratuitate pentru primul an în instituțiile de învățământ superior de stat. În cazul în care aceștia își continuă studiile în România, anul academic inaugural va fi considerat cel de la întoarcerea în țară.

 

Recunoașterea Studiilor Obținute în Străinătate

Studiile finalizate în străinătate vor fi recunoscute sau echivalente conform legislației în vigoare și acordurilor bilaterale, permițând cetățenilor români reveniți să finalizeze aceste studii. Etnicii români și copiii persoanelor private de drepturi civile vor beneficia de un proces simplificat pentru obținerea cetățeniei române și de integrarea pe piața muncii din România.

 

Programul de Studii Postdoctorale

Ministerul Educației, în colaborare cu universitățile de stat și Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, va lansa un program de studii postdoctorale destinat românilor din străinătate care au obținut titlul de doctor în diverse domenii. Programul va oferi anual burse, numărul acestora fiind stabilit prin reglementări emise de cele două instituții. Fiecare bursă va echivala cu 100.000 lei, calculată la cursul zilei, pentru fiecare doctor care revine în România pentru a-și continua activitatea de cercetare efectuată în străinătate.

 

Subvenții pentru Studenții Returning în România

Acest program va contribui semnificativ la atragerea și păstrarea talentelor care doresc să se reîntoarcă în țară, facilitând astfel dezvoltarea cercetării și inovării în România. Prin aceste măsuri, autoritățile urmăresc sprijinirea repatrierii românilor și integrarea eficientă a acestora în societate.

 

Beneficiile pentru specialiștii din domeniul științific

Specialiștii din domeniile științifice vor primi asigurarea contribuțiilor la Casa Națională de Asigurări Sociale (CAS) și o suplimentare salarială. Aceste măsuri au drept scop asigurarea competitivității financiare și atragerea de talent în programul dedicat acestora.

Sprijin pentru cetățenii români reveniți în țară

Art. 25 —(1) Cetățenii români care se întorc în România vor beneficia de sprijin din partea instituțiilor competente pentru integrarea în câmpul muncii.

(2) Aceștia vor avea acces gratuit la programe de reconversie profesională, desfășurate de autoritățile competente, pentru a facilita inserția pe piața muncii din România.

(3) Calificările și competențele profesionale obținute în străinătate vor fi recunoscute în procesul de angajare în România. În funcție de domeniul de activitate ales, va fi posibilă susținerea unui examen de specialitate, dacă este necesară validarea acestor calificări.

Implicarea administrațiilor locale și centrale

Art. 26 -(1) La nivelul administrațiilor publice județene, prin intermediul consiliilor județene sau prefecturilor, se va înființa un serviciu dedicat românilor din diaspora, originari din respectivele județe. Acest serviciu va coordona birourile locale în comunitățile cu cel puțin 10% din populația activă plecată definitiv în străinătate, timp de cel puțin doi ani, în ultimele 30 de ani.

(2) Serviciul de legătură cu românii din diaspora, organizație la nivel de fiecare consiliu județean sau prefectură, va coordona birourile locale și va asigura aplicarea programelor stipulate în cadrul acestei legi.

(3) Fiecare birou local va include cel puțin un român revenit din diaspora, care este beneficiar al unuia dintre criteriile menționate în această lege. Acest reprezentant va asigura legătura dintre comunitățile de români plecați din localitatea respectivă și administrația publică locală.

(4) Românii din diaspora care lucrează în aceste birouri sau servicii vor beneficia de contracte individuale de muncă pe o perioadă nedeterminată, cu normă întreagă sau part-time, conform prevederilor Codului Muncii, articolele 82-87 și 103-110. Contractele vor fi încheiate cu autoritățile publice locale sau județene.

(5) Administrațiile publice județene și locale sunt autorizate să dezvolte și să organizeze propriile servicii și birouri menționate în acest articol.

Consilieri locali pentru cetățenii din diasporă

Art.27. – În colaborare cu birourile de legătură pentru românii din străinătate, la nivelul fiecărei comunități locale se va institui, conform legislației electorale, cel puțin un mandat de consilier local destinat cetățenilor români din diaspora, originari din localitatea respectivă.

Parteneriate internaționale și alocări financiare

Art.28.- (1) Primarii unităților administrativ-teritoriale de tip comună și oraș, care au parteneriate cu autoritățile publice locale similare din Republica Moldova sau din zone cu populație preponderent românească din Ucraina (Bugeac, Cernăuți, Herța), din Valea Timocului (Serbia) sau localități cu aromâni/megleoromâni din Albania, vor beneficia de alocări financiare din bugetul de stat și compensații din bugetul județean. Aceste alocări financiare vor fi stabilite și alocate prin colaborare cu Ministerul Finanțelor, utilizând Fondul de Rezervă al Guvernului României, cu cofinanțare din partea consiliilor județene pentru susținerea activităților comune în domeniile cultural, economic și investițional.

(2) Programele și activitățile menționate la alineatul (1) se vor regăsi în lista proiectelor eligibile pentru finanțare prin fonduri europene, elaborate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și Ministerul Finanțelor, în cadrul capitolelor dedicate proiectelor operaționale de interconectare.

Obligațiile beneficiarilor de facilități

Art.29. -(1) Beneficiarii facilităților prevăzute de această legislație vor avea anumite obligații, care vor contribui la implementarea și buna funcționare a programelor destinate sprijinirii românilor din diaspora și întoarcerii acestora în țară.

Obligațiile Beneficiarilor Legii

Beneficiarii legii sunt datori să prezinte, în termen de maxim 12 luni de la integrarea în Programul Unic de Reintegrare a Diasporei (PURD), unul dintre următoarele documente:
a) un contract individual de muncă, cu normă întreagă, pe o perioadă nedeterminată;
b) dovada înființării unei afaceri pe teritoriul României;
c) dovada înscrierii într-un program universitar din România.

Documentele indicate vor fi încărcate în platforma PURD, la secțiunea destinată raportării. Acestea trebuie să fie reîncărcate anual pentru o durată de minimum trei ani. Neîndeplinirea acestor termene va conduce la notificarea beneficiarilor cu privire la obligația de conformare. În cazul în care statutul beneficiarului se modifică, acesta are datoria de a comunica actualizarea informațiilor prin intermediul platformei PURD, conform prevederilor menționate anterior.

Obligații de Rezidență

Conform legii, beneficiarii trebuie să rămână pe teritoriul României pentru o perioadă minimă de cinci ani de la data reîntoarcerii. Dacă această obligație nu este respectată, beneficiarii vor fi obligați să returneze integral sumelor și beneficiile primite, cu adăugarea penalităților fixate de legislația în vigoare. Este important de menționat că perioadele în care aceștia părăsesc România pentru scopuri precum turism, tratamente medicale sau alte probleme administrative nu sunt incluse în cei cinci ani de ședere.

Contribuția la Comunitatea Locală

Beneficiarii legii sunt obligați să contribuie la dezvoltarea comunității locale în care se stabilesc, să respecte legislația națională și să se implice activ în evoluția economică și socială a României. Nerespectarea acestor obligații poate avea ca rezultat pierderea unor facilități sau restituirea parțială sau totală a fondurilor primite, conform normelor metodologice stabilite pentru aplicarea legii.

Participarea la Programele de Formare Profesională

Dacă un beneficiar nu găsește un loc de muncă în termen de nouă luni de la revenirea în România, va fi înrolat automat în programele de formare profesională sau reconversie profesională, organizate de autoritățile competente. Beneficiarii au datoria de a participa activ la aceste inițiative și de a face eforturi pentru a se integra pe piața muncii.

Campanii de Promovare a Reîntoarcerii Cetățenilor

Guvernul României va implementa diverse măsuri menite să încurajeze și să faciliteze întoarcerea cetățenilor români din diaspora. Aceste inițiative vor include campanii de informare și programe de sprijin pentru revenirile în țară, desfășurate prin rețelele consulare și ambasadele României din afaceri internaționale.

Pe lângă acestea, Parlamentul României, împreună cu Comisiile pentru Românii de Pretutindeni și cu reprezentanții din diaspora, va organiza anual dezbateri privind programele de susținere a reîntoarcerii cetățenilor. Fondurile necesare pentru aceste activități vor fi alocate din bugetul fiecărei Camere. De asemenea, se vor institui vizite trimestriale ale parlamentarilor în comunitățile românești din străinătate, cu scopul de a promova aceste programe.

Scopul Măsurilor Legislative

Măsurile stipulate de această lege vizează atragerea cetățenilor români din diaspora, contribuind astfel la consolidarea forței de muncă calificate și stimularea economiei naționale prin creșterea consumului și a investițiilor directe. Guvernul României, prin intermediul ministerelor competente, va supraveghea impactul acestor măsuri și va prezenta anual Parlamentului raportul privind rezultatele obținute, incluzând informații despre numărul de cetățeni atrași și beneficiile economice generate.

Programe pentru Comunitățile Românești din Diasporă

Legea prevăzută conține secțiuni care detaliază programele menite să sprijine comunitățile românești din diaspora, având ca principal obiectiv păstrarea identității naționale. Aceste inițiative contribuie la crearea unui punte între românii din țară și cei din afaceri internaționale, facilitând, astfel, consolidarea legăturilor culturale și economice. Este esențial ca beneficiarii acestor programe să se implice activ, promovând valorile naționale și contribuind la dezvoltarea comunității din care fac parte.

Articolul 35 – Promovarea limbii române în diaspora

Art. 35. — Conform Legii nr. 299/2007, care vizează sprijinul oferit românilor din afaceri, se încurajează programele destinate învățării limbii și literaturii române, precum și a istoriei naționale în rândul comunităților românești din străinătate, prin:

• Finanțarea școlilor asociate cu bisericile și a școlilor de weekend organizate de asociațiile românilor din diaspora, ce includ atât cursuri cu prezență fizică, cât și online;
• Organizarea periodică de cursuri de formare și perfecționare pentru profesori din străinătate, în colaborare cu Ministerul Educației, care va oferi suport financiar și aviz.

Articolul 36 – Conexiuni între muncă și afaceri

Art. 36. — Cu sprijinul asociațiilor românești din diaspora și prin intermediul reprezentanțelor diplomatice și economice ale României, se vor organiza târguri de locuri de muncă și întâlniri cu mediul de afaceri din România, pentru a facilita legături între oferta de muncă din țară și cea din afaceri internaționale.

Capitolul VI – Dispoziții finale

Art. 37. -(1) Legea va intra în vigoare la 60 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Pentru punerea în aplicare a stipulațiilor legale, autoritățile locale și centrale vor colabora cu Biserica Ortodoxă Română, cu organizații ale cultelor oficial recunoscute, mediul privat, ONG-uri, precum și instituții educaționale și academice.

Articolul 38 – Normele metodologice

Art. 38. —(1) Guvernul României, la propunerea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului și Ministerului Finanțelor, va emite normele necesare pentru aplicarea legii în termen de 90 de zile de la intrarea sa în vigoare.

(2) Răspunderea pentru întârzierea adoptării normelor metodologice va fi reglementată conform legislației privind responsabilitatea ministerială, iar persoanele implicate vor putea fi acționate în instanță, în conformitate cu legile în vigoare.

Articolul 39 – Înscrierea în Platforma Unică

Art. 39. — În mod excepțional, beneficiarii legii pot demara procedurile pentru înscrierea în Platforma Unică a Românilor din Diasporă (PURD) după 60 de zile de la data intrării în vigoare a legii.

Articolul 40 – Adoptarea legii

Art. 40. — Legea a fost adoptată de Parlamentul României, respectând prevederile art. 75 și art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

***

Proiectul PNL pentru românii din diaspora a fost depus la Senat, prima Cameră sesizată.