Elena Lasconi și Cererea pentru Apartament
Elena Lasconi, candidată la președinția USR, a avut o experiență notabilă în 1999, când a solicitat un apartament construit de stat. Aceasta a fost o perioadă în care tinerii se confruntau cu o lipsă acută de locuințe, iar nu toți aveau ocazia să beneficieze de sprijinul guvernamental. Ceea ce surprinde este că numele Elenei Lasconi figurează pe o listă selectă a celor care au aplicat pentru locuințe de la stat, așa cum a fost dezvăluit recent.
În acel an, Lasconi era jurnalistă cu o experiență de patru ani la PRO TV, fiind astfel una dintre persoanele cunoscute care se aflau pe lista celor care solicitau o locuință cu ajutorul statului. Pe lângă cele menționate, un alt aspect intrigant este că în 1999, Lasconi a declarat că locuiește în București pentru a susține cererea de obținere a apartamentului, în timp ce era și studentă la Universitatea Ecologică din filiala Hunedoara.
Locuințe pentru Tineri: Inițiativa Ministerului
În mijlocul anului 1998, Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului a anunțat crearea Agenției Naționale pentru Locuințe, cu scopul de a sprijini familiile tinere. Odată cu începerea acestui program, tinerii români puteau să obțină locuințe construite de stat, în condiții favorabile. Conform Legii 152/1998, acestea erau destinate explicit tinerilor, care aveau prioritate în procesul de alocare.
Astfel, solicitanții erau informați despre tipurile de locuințe disponibile și condițiile de împrumut, Agenția având rolul de a colabora cu firmele de construcții pentru a oferi prețuri accesibile. Totodată, agenția colabora cu consiliile locale pentru a facilita accesul tinerilor la terenuri și alte beneficii necesare construcției de locuințe.
Agenția Națională pentru Locuințe și Cererile Numeroase
În scurt timp, cererile pentru locuințe depuse la ANL au crescut considerabil. Totuși, a fost o surpriză să descoperim cine se afla pe lista celor care au solicitat apartamente în cadrul acestei inițiative. Printre tinerii care au aplicat se aflau nu doar persoane necunoscute, ci și funcționari cu posturi înalte, politicieni, magistrați și altele, ceea ce a ridicat semne de întrebare privitoare la echitatea programului.
O analiză detaliată a numelui Elenei Lasconi a relevat faptul că aceasta nu era singura personalitate cunoscută care a solicitat sprijin pentru obținerea unei locuințe. Mulți dintre acești solicitanți aveau, de fapt, deja un acoperiș deasupra capului, conform declarațiilor de avere depuse ulterior.
Funcționari de Vârf Printre Solicitanți
Printre cele mai cunoscute nume de pe lista ANL se numără Iulian Fota, consilier militar al fostului președinte Traian Băsescu. Născut în 1965, la 34 de ani, Fota se afla la conducerea secției militare a misiunii României la NATO când a depus cererea pentru apartament. Anterior, acesta ocupase funcția de consilier al ministrului Apărării Naționale, o cale profesională atipică pentru un fost inginer din domeniul construcțiilor.
Iulian Fota a devenit cunoscut în perioada în care a fost consilier prezidențial pentru securitate națională, în timpul mandatului lui Băsescu.
Controversele Aplicațiilor pentru Locuințe
Controversidele apărute în jurul programului de locuințe pentru tineri au stârnit discuții și disputele publice. Mulți dintre tineri care au avut nevoie de ajutor s-au simțit nedreptățiți, având în vedere că aplicațiile au fost depuse de oameni care erau deja într-o poziție privilegiată. Lipsa transparenței în procesul de selecție a dus la întrebări cu privire la corectitudinea acordării acestor locuințe.
În contextul actual, Pierderile morale aduse de confuzia apărută în rândul tinerilor care căutau un cămin au fost subliniate de publicațiile și analizele media. Acest subiect a devenit un punct cheie de discuție, relevând esența problemelor cu care se confruntă societatea românească în privința locuințelor pentru tineri și a transparenței în administrarea resurselor.
Renate Webber – conexiuni cu Traian Băsescu
În momentul în care a solicitat o locuință la ANL, Renate Gavrilaș Webber ocupa funcția de președinte al Fundației pentru o Societate Deschisă. Ulterior, a devenit consilier prezidențial pentru Traian Băsescu, europarlamentar din partea Partidului Național Liberal și actualmente îndeplinește rolul de Avocat al Poporului. În anul în care a depus cererea pentru o locuință de la stat, Webber deținea deja o proprietate în Brașov.
Marian Hăpău – colonelul din contrainformații
Printre persoanele notabile care au solicitat o locuință de la ANL se numără colonelul Marian Hăpău, care la momentul depunerii cererii avea 37 de ani. În 1999, Hăpău era ofițer de contraspionaj militar și a fost avansat la gradul de general peste un deceniu, preluând conducerea structurii de contrainformații a Armatei în 2009. Deși deținea o proprietate în București din 1994, a solicitat totuși o locuință de la ANL.
Mădălina Fulga – o figură din serviciile secrete
Printre cei care au dorit să achiziționeze o locuință de la stat, alături de Elena Lasconi, se află și Mădălina Fulga. Deși nu este cunoscută publicului, numele său a ieșit la iveală în urma unei investigații privind foștii șefi ai Serviciului de Informații Externe. Coincidența face ca aceasta să aibă domiciliul în satul Șulța din Bacău, localitate de origine a fostului conducător al spionilor.
Ana Hermina Iancu – judecătoarea cu decizii controversate
Ana Hermina Iancu a fost parte din completul de judecători care au evaluat dosarul Zambaccian, conducând la condamnarea fostului premier Adrian Năstase la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru șantaj. De asemenea, Iancu a ocupat funcția de președinte al Biroului Electoral Central în 2009, în timpul alegerilor prezidențiale în care Traian Băsescu a învins pe Mircea Geoană, în urma unor proceduri contestate.
Ionel Marian Mândroc – conexiuni îndoielnice
Un alt nume inclus pe lista solicitanților de locuințe de la ANL este Ionel Marian Mândroc, care a fost atașat de interne la Ambasada României în Roma timp de opt ani. Mândroc a fost menționat în dosarul de trafic de minore, care ulterior a inclus și alți funcționari ai sistemului. În plus, acesta a fost implicat în afacerea Puiu Popoviciu și a solicitat o locuință, deși deținea deja două proprietăți, obținute în 1991 și 1994.
Bogdan Chirițoiu – șeful Consiliului Concurenței
Bogdan Chirițoiu, actualul președinte al Consiliului Concurenței, apare printre tinerii care au solicitat o locuință de la ANL în aceeași perioadă cu Elena Lasconi. Chirițoiu a depus cererea înainte de a obține primul său loc de muncă, în calitate de consilier al Ministrului Justiției. În anul respectiv, a devenit și proprietarul unei case în București.
Informații suplimentare
Aceste cazuri evidențiază o serie de aspecte legate de accesul la programele guvernamentale de locuințe preferențiale, în special suspiciunile că persoane influente din mediul politic și serviciile de informații pot beneficia de astfel de oportunități în mod disproporționat. Toate aceste situații conturează un peisaj complex al relațiilor dintre stat, justiție și serviciile secrete.
Teodoriu și ascensiunea sa profesională
Simona Maya Teodoriu a fost expert guvernamental în anul în care a solicitat o locuință de la ANL. Evoluția sa profesională a fost rapidă, iar în scurt timp a urcat în ierarhia Ministerului Justiției, devenind director și ulterior secretar de stat. În prezent, Teodoriu este parlamentar din partea PSD și a ocupat, de asemenea, funcția de judecător la Curtea Constituțională.
Lista altor personalități dintr-o situație similară
Alături de Teodoriu, în lista ANL se regăsesc și alte personalități importante. Printre acestea se numără Elena Lasconi, Potarac Romică, care este chestor de poliție la Institutul Național de Criminalistică, și Giulescu Aurel Cătălin, chestor în Ministerul de Interne, care conduce Evidența Populației.
Diplomați și foști oficiali guvernamentali
În lista menționată apar și nume precum Gaf-Deac Ioan, care a fost ambasador al Austrirliei în 1996, și Ilie Romeo Dumitru, candidat din partea PDL pentru Parlamentul României. De asemenea, Macovei Adina Eugenia figurează ca judecător, iar Focșa Iustinian a fost consul la Cernăuți, fiind ulterior expulzat de autoritățile ucrainene.
Funcții administrative și acuzații
Printre cei incluși pe listă se numără și Coltuneac Ionel, care activează în SPP, și Ghimeș Ana Maria, asociată cu UM 02648 din București. Lucan Dragoș Gheorghiță ocupa poziția de director adjunct la MApN, iar Baidan Viorel Ștefan a fost șef serviciu în Primăria Sector 6. Baidan este, de asemenea, acuzat de DNA, iar soția sa lucrează la Primăria Sector 5.
Conducători din sectorul public
Lista continuă cu Băsescu Florin, care face parte din SPP, și Borlea Bogdan Georgiu, membru al Consiliului Național de Integritate. Parvanu Alexandru Bogdan a fost arhitect șef în Sector 2 începând cu 2014.
Controverse și acuzații penale
Cătălina Cătărama Marian, șef serviciu la Poliția Română, a fost trimis în judecată alături de Angela Toncescu în cazul Carpatica Asig. În același timp, Fătu Simona Carmen, care administrează Aeroportul Kogălniceanu, a deținut funcția de secretar de stat în Ministerul Economiei în mandatul lui Claudiu Năsui (USR). Ea a reprezentat Fondul Proprietatea în managementul mai multor companii de stat, precum Salrom SA, Complexul Energetic Oltenia și Electrica Distribuție Transilvania.
Funcționari și responsabili de patrimoniu
Ciurtin Livia, actual director CFR și șefă a patrimoniului CFR, este o altă figură importantă din lista actualizată. De asemenea, Dumitrașcu Agripina activează la Curtea de Conturi a României, având responsabilități semnificative în cadrul instituției.
