Gestionarea atașaților comerciali ai României
Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban, a sugerat că activitatea atașaților comerciali ar putea fi administrată de Camerele de Comerț și Industrie, cu condiția îmbunătățirii legislației specifice. Daraban a făcut această declarație în cadrul unui eveniment, subliniind că modelul german este un exemplu relevant în acest sens.
Rolul Camerelor de Comerț în economia națională
Daraban a explicat că organizațiile private, cum ar fi Camerele de Comerț, au flexibilitatea de a acționa în domeniile în care statul, din cauza regulilor stricte și a restricțiilor bugetare, nu poate interveni eficient. Acest aspect evidențiază potențialul Camerelor de Comerț de a contribui mai activ la diplomația economică adresată afacerilor internaționale.
160 de ani de Cameră de Comerț
În cadrul evenimentului dedicat celor 160 de ani de la înființarea Camerelor de Comerț, Daraban a prezentat evoluția istorică a instituției, începând cu decretul semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza la 30 septembrie 1864. Aceasta a marcat debutul unui sistem organizațional care a sprijinit mediul de afaceri din România de-a lungul istoriei sale moderne.
Complementaritatea cu guvernele
Președintele CCIR a comentat că, în numeroase cazuri, Camerelor de Comerț le este rezervat un rol complementat față de politicile guvernamentale. Conform acestuia, funcționarea lor depinde în mare măsură de deciziile legislatorilor, subliniind totodată dorința de a îmbunătăți legislația pentru a oferi un suport mai eficient mediului de afaceri românesc.
Evoluția legislativă
Daraban a menționat importanța a șase acte legislative principale în istoria de 160 de ani a Camerei de Comerț a României. Acestea includ decretul 1363 din 1864 și mai multe reglementări semnificative care au influențat modul de organizare al Camerelor de Comerț, precum și relațiile acestora cu instituțiile guvernamentale din România.
Impactul regimului comunist
El a abordat și perioada comunistă, menționând anul 1949 ca un moment critic, când legea 74 a dus la desființarea camerelor de comerț județene, deși regimul a ales să păstreze funcționarea Camerelor de Comerț ca parte a agendei economice internaționale.
Parteneriate public-private
În 1990, a fost instituit decretul 139, marcând unul dintre cele mai eficiente parteneriate public-private din România, prin care Registrul Comerțului a fost integrat în structura Camerelor de Comerț. Această inițiativă a avut un impact semnificativ asupra funcționării instituției, care nu a beneficiat vreodată de fonduri de la bugetul de stat.
Autonomia financiară a CCIR
Președintele CCIR a reiterat că instituția este capabilă să demonstreze sursele financiare proprii, menționând că toate investițiile într-un sediu aparțin agenților economici care au trecut prin Registrul Comerțului. Aceasta subliniază independența financiară a CCIR, care a avut întotdeauna autonomia necesară pentru a funcționa în interesul mediului de afaceri.
Recepția oficialităților străine
De la relocarea în actualul sediu, Camera de Comerț și Industrie a României a avut privilegiul de a primi numeroși șefi de stat și de guvern, demonstrând astfel recunoașterea internațională a rolului acesteia în mediul de afaceri global. Această deschidere a facilitat dialoguri și colaborări care au avut un impact pozitiv asupra economiei naționale.
Aniversarea a 160 de ani de activitate CCIR
Evenimentul aniversar organizat de CCIR la Ateneul Român a marcat momentul istoric al înființării primelor camere de comerț în Principatele Unite România, la sugerarea lui C. A. Rosetti. Această ocazie a fost celebrată de oficialități și reprezentanți ai mediului de afaceri, subliniind continuitatea și importanța Camerelor de Comerț în dezvoltarea economică a țării.
