Evoluția pieței imobiliare în România în 2024
Piața imobiliară din România a adus în prim-plan evoluții notabile în prima parte a anului 2024. Prețurile locuințelor, atât noi cât și vechi, au continuat să crească la nivel național, cu toate acestea, s-a observat o scădere surprinzătoare a valorii apartamentelor vechi în București.
Analiza prețurilor de către Institutul Național de Statistică
Cristi Șelaru, consilier superior în cadrul Institutului Național de Statistică, a prezentat o analiză detaliată a indicilor prețurilor proprietăților rezidențiale (IPPR) în cadrul Conferinței Naționale a Brokerilor Imobiliari. Aceasta a acoperit o perioadă de trei ani, începând din primul trimestru al anului 2021 până la primul trimestru al anului curent, perioadă pentru care au fost disponibile date relevante.
Scopul indicelui IPPR
Scopul indicelui IPPR este de a măsura fluctuația trimestrială a prețurilor proprietăților rezidențiale, fără a calcula prețul mediu pe metru pătrat sau o valoare medie pe tranzacție bazată pe numărul de camere sau suprafața utilă. Acest indice, de tip Laspeyres, compară prețurile actuale cu cele dintr-o perioadă de bază stabilită în 2015, având în vedere atât clădiri de apartamente, cât și clădiri individuale.
Dinamica prețurilor proprietăților rezidențiale
Analizând graficul corespunzător evoluției prețurilor proprietăților rezidențiale, se observă o tendință ascendentă generală atât pentru locuințele noi, cât și pentru cele vechi. Toate categoriile analizate (total, locuințe noi, locuințe vechi) au înregistrat o creștere constantă pe termen mediu și lung.
Cresterea prețurilor în ultimii trei ani
De exemplu, în primul trimestru al anului 2021, creșterea totală a locuințelor s-a situat la 31,45%, iar în primul trimestru al anului 2024, aceasta a atins 54,26%. Astfel, în prezent, un imobil este cu aproape 55% mai scump decât era în 2015. Este demn de menționat că locuințele noi au înregistrat o singură scădere, în trimestrul 3 din 2021, restul perioadei fiind marcată de un trend ascendent.
Stabilitate în prețurile locuințelor noi
De asemenea, prețurile locuințelor noi au avut o stabilitate relativă, cu creșteri lente, dar constante, între trimestrul II al anului 2022 și trimestrul II al anului trecut. Acest lucru sugerează o creștere constantă, deși modestă, a prețurilor în această categorie.
Comparația între locuințele noi și cele vechi
Pe parcursul analizei, s-a observat că indicele prețurilor la locuințele vechi a fost constant mai mare față de cel la locuințele noi, până în ultimul trimestru al anului trecut. Așadar, în ultimele trei luni, prețurile locuințelor noi au depășit pe cele vechi, atât în trimestrul IV din 2023, cât și în primul trimestru al anului curent.
Date concrete despre evoluția prețurilor
Conform datelor prezentate, indicele total pentru locuințe în primul trimestru al anului 2023 a fost de 46,28%, iar în primul trimestru din 2024 a crescut la 54,26%. La locuințele noi, indicele a urcat de la 37,6% la 53,95%, în timp ce pentru locuințele vechi, creșterea a fost mai modestă, de la 45,45% la 48,6%.
Analiza apartamentelor vechi
Dacă ne concentrăm pe segmentarea locuințelor vechi în apartamente, observăm că în primul trimestru al anului 2023, indicele a fost de 49,58%, iar în primul trimestru al anului 2024 a fost de 51,68%. Când ne uităm la datele din București, indicelui a scăzut de la 41,96% în 2023 la 38,02% în 2024, sugerând o tendință descendentă pentru acest tip de proprietăți. Este incert ce tendință va avea piața în acest an.
Evoluția prețurilor în alte regiuni
În restul țării, indicele pentru locuințe vechi a crescut de la 53,25% la 63,89%. În ceea ce privește casele, indicele de prețuri a înregistrat o creștere de la 36,93% în primul trimestru al anului 2023, la 44,85% în începutul anului 2024.
Diferențe între mediul urban și rural
În mediul urban, casele au cunoscut o creștere de la 33,49% în primul trimestru al anului 2023 la 43,04% în 2024, evidențiind o creștere notabilă de 10 procente. De asemenea, casele din mediul rural au înregistrat un indice în creștere de la 39,05% în 2023 la 43,97% în prezent, o creștere semnificativă, aproape dublă față de cele din mediul urban, conform explicațiilor oferite de Cristi Șelaru.
