România, sub presiunea deficitului bugetar
România se confruntă cu o urgență financiară, având cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. Analiștii de la Fitch Ratings subliniază necesitatea ca țara să adopte măsuri rapide pentru a preveni o eventuală retrogradare a ratingului „recomandat pentru investiții”. Aceasta este o categorie de evaluare extrem de importantă pentru încrederea investitorilor internaționali.
Strategii necesare pentru reducerea deficitului
Experții consideră că România, care beneficiază în prezent de ratingul minim de „recomandat pentru investiții” de la cele trei agenții de rating majore, ar putea fi nevoită să înghețe cheltuielile guvernamentale și să-și îmbunătățească veniturile. Scopul acestora ar fi reducerea deficitului bugetar la nivelul de referință impus de Uniunea Europeană, de 3% din PIB, până în anul 2027, conform analizei realizate de Federico Barriga Salazar și Gergely Kiss de la Fitch, conform relatărilor Bloomberg.
Datoria publică, în continuă creștere
Se estimează că deficitul bugetar va scădea la 5,8% din PIB, mai puțin decât estimările de 7% pentru acest an, însă fără măsuri fiscale stricte, acest lucru nu va fi suficient. Fitch avertizează că, la acest ritm, datoria publică ar putea ajunge la 80% din PIB până în 2037, un nivel considerat „foarte ridicat pentru România” și superior mediei semnificative a țărilor cu un rating similar.
Salazar și Kiss atrag atenția că presiunea negativă asupra ratingului ar putea crește, în special dacă politicile economice ar deveni credibile din cauza slăbiciunilor bugetare. Aceștia estimează că România ar putea avea nevoie de mai mult de patru ani pentru a gestiona eficient datoria publică.
Provocări economice înainte de alegeri
Guvernul român se confruntă cu dificultăți în a controla datoria publică, care a depășit 50% din PIB anul acesta, în principal din cauza cheltuielilor cu programele sociale, inclusiv majorarea pensiilor. În perspectiva alegerilor din 24 noiembrie, partidele politice aflate la conducere își concentrează eforturile pe creșterea pensiilor pentru a câștiga susținerea a celor 19 milioane de cetățeni români.
Procedura de deficit excesiv
România a intrat în procedura de deficit excesiv înainte de criza pandemică și a solicitat Comisiei Europene o extindere a termenului de șapte ani, începând din 2024, pentru a reduce deficitul bugetar la limita de 3%. Cu toate acestea, guvernul nu a prezentat un plan detaliat care să indice modalitățile prin care va fi realizată această ajustare.
Măsuri imediate și schimbări viitoare
În fața riscurilor crescute de a depăși estimările deficitului bugetar, coaliția de guvernământ a implementat o serie de măsuri menite să reducă cheltuielile publice, inclusiv amnistia pentru impozitele restante. Se așteaptă ca după alegerile de luna viitoare să se anunțe măsuri suplimentare pentru a face față provocărilor economice. Acest interval este adesea dominat de promisiuni preelectorale, în special pentru pensionarii cu venituri mici.
Este esențial ca România să răspundă rapid și eficient la aceste provocări, nu doar pentru a asigura stabilitatea financiară, ci și pentru a reinstaura încrederea în politicile sale economice.
