Nevoia de Reindustrializare
După 35 de ani de declin industrial, în care au fost închise fabrici din domeniul alimentar, chimic, metalurgic, energetic și de apărare, iar în locul lor au fost construite malluri, cartiere de locuit și clădiri de birouri, România se confruntă cu o stagnare economică. Dependența de străini pentru produse și servicii esențiale a crescut, iar plecarea românilor în căutarea unor locuri de muncă viabile devine din ce în ce mai alarmantă. În același timp, datoriile țării se acumulează rapid.
Un Plan de Redresare
În acest context, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, care sunt considerați adversari politici, propun o inițiativă pentru revitalizarea industriei mari. Această strategie de finanțare cuprinde trei aspecte: o mică porțiune de angajament, o oarecare sincronizare cu planul fostului premier Mario Draghi, precum și consultanți ce nu par a înțelege pe deplin procesul de creare a unei fabrici. Totuși, planul prevăzut de Ciolacu și Ciucă propune alocarea a 2 miliarde de euro pentru industrializare, ceea ce reprezintă o veste încurajatoare pentru economie. Este esențial ca această inițiativă să nu fie doar o manevră electorală, adaptată la nevoile momentului, așa cum s-a întâmplat cu planul promovat de Victor Ponta în 2016, care a fost ulterior abandonat.
Motivația Din Spatele Planului
Cei care mă contactează îmi spun că prorogarea finanțării pentru reindustrializare se află în discuții. Dar este clar că aceste decizii nu au fost influențate de voci individuale, ci de constatările din rapoartele financiare, care arată o Românie fragilă din punct de vedere economic, cu o industrie în declin și cu deficit de competitivitate.
Propuneri pentru O Mai Bună Implementare
Pilonii schemei de reindustrializare sunt promițători, însă pentru a fi cu adevărat eficienți, ar trebui să se adauge trei criterii importante în plan:
– Prima propunere ar fi reducerea pragului minim de investiție pentru primirea ajutoarelor de stat la o valoare sub 150 de milioane de euro. Acest minim este potrivit în principal pentru investițiile mari, dar omite inițiativele mai mici care, în mod evident, ar putea aduce un aport economic rapid. De exemplu, o linie de producție eficientă, care necesită o investiție de 5 milioane de euro, poate crește semnificativ productivitatea și, implicit, contribuția la bugetul de stat.
– A doua propunere se referă la criteriile privind numărul de locuri de muncă generate. În era tehnologiilor avansate, utilizarea echipamentelor performante nu mai necesită sute de angajați. O fabrică modernă poate funcționa eficient cu doar câțiva operatori, ceea ce face dificilă atingerea unor cifre mari de angajare în condițiile actuale.
– În sfârșit, ar trebui introdus un sistem de compensație, sau offset, ca și criteriu alternativ. Acesta ar permite companiilor să utilizeze surse proprii de finanțare și să primească, pe o perioadă definită, scutiri de taxe până la recuperarea investiției efectuate.
Aprecierea și Așteptările față de Politicieni
Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă susțin o inițiativă importantă pentru revigorarea industriei românești. Este evident că avem nevoie de mai multe fabrici și uzine pentru a ne înscrie pe harta competiției internaționale. Aceasta este o necesitate nu doar pentru România, ci și pentru Uniunea Europeană, care caută să își întărească propria bază industrială.
_______
Comentariu de Dragoș Damian, director general Terapia Cluj și director executiv PRIMER (Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România)
