Acasă Politică Adrian Năstase demontează unul dintre cele mai mari scandaluri în care a...

Adrian Năstase demontează unul dintre cele mai mari scandaluri în care a fost implicat: Acum operează cel mai mare proiect energetic din istoria României

0


Fostul premier Adrian Năstase, criticat extrem de dur pentru afacerea prin care OMV a preluat controlul Petrom, face o analiză care arată cum au evoluat două companii de stat. Năstase compară traiectoria OMV Petrom și cea a CFR Marfă, care aveau profit la momentul 2004. Între timp, sub administrarea statului, CFR Marfă este stare de faliment, în timp ce OMV Petrom are profituri extrem de mari.

Năstase face paralela între OMV Petrom și CFR Marfă

”În decembrie 2004, la finalul mandatului meu de prim-ministru, OMV a preluat controlul Petrom. Tot în 2004, CFR Marfă transporta aproape 63 de milioane de tone și încheia anul pe profit. Două decenii mai târziu, Petrom raporta investiții cumulate de peste 21 de miliarde de euro și contribuții la buget de peste 48 de miliarde de euro. La 16 noiembrie 2026, Tribunalul București a dispus intrarea CFR Marfă în faliment. Merită să ne întoarcem la cifrele din 2004 și la deciziile care au urmat.

De unde au plecat cele două companii

Unde au ajuns

dasdas

CFR Marfă pornea de la un profit modest, dar real, și de la o activitate industrială substanțială. În cazul Petrom, pierderea din 2004 trebuie citită împreună cu explicațiile din raport: compania a înregistrat, între altele, obligații de mediu de 72 de milioane de euro și provizioane pentru active circulante de 90 de milioane de euro. În același an, fluxul net de numerar din exploatare a rămas pozitiv, la aproximativ 1,86 miliarde de lei.

La CFR Marfă, măsura cea mai simplă a declinului este volumul fizic. De la 62,86 milioane de tone în 2004, societatea a ajuns la 12,24 milioane în 2024, o scădere de circa 81%. În 2025, cifra de afaceri a mai coborât cu 24,4%. Profitul net contabil de 2,36 milioane de lei din acel an a coexistat cu datorii bilanțiere de peste 3,6 miliarde.

Petrom. Ce a câștigat statul și ce a cedat

Tranzacția s-a închis la 14 decembrie 2004. OMV a plătit în total aproximativ 1,5 miliarde de euro pentru a ajunge la 51% din acțiunile Petrom. Din această sumă, statul a încasat 669 de milioane de euro pentru 33,34% din acțiunile existente, iar circa 830 de milioane de euro au intrat în Petrom prin majorarea de capital.

Cum a ajuns statul la circa 20%. După primul transfer de acțiuni către Fondul Proprietatea, în 2006, statul mai deținea direct 30,862%. După al doilea transfer, în iulie 2007, statul a rămas cu 20,64%, iar Fondul ajunsese la 20,11%. Fondul și-a vândut ulterior treptat propriile acțiuni. La sfârșitul lui 2025, Ministerul Energiei deținea 20,7% din Petrom.

Pentru acțiunile deținute de Ministerul Energiei, dividendul brut distribuit în iunie 2026, de 0,0578 lei pe acțiune, echivalează cu aproximativ 745 de milioane de lei.

În intervalul 2005–2021, Petrom a raportat circa 17 miliarde de euro investiții și 35 de miliarde de euro plătite la buget sub formă de taxe, impozite și dividende. Pentru 2005–2025, bilanțul publicat de companie depășește 21 de miliarde de euro investiții și 48 de miliarde de euro contribuții la buget. În 2025, grupul a raportat circa 16 miliarde de lei contribuții la buget și 7,8 miliarde de lei investiții. Acestea sunt contribuții totale raportate de companie. O evaluare a câștigului fiscal al privatizării ar trebui să le compare cu ceea ce ar fi plătit Petrom într-un scenariu credibil de menținere a controlului la stat.

  • „Acțiunea de aur”. Statul își rezervase pentru cinci ani drepturi speciale, cunoscute ca „acțiunea de aur”.

  • Concesiunile și termenul de zece ani. Articolul 15 din Legea nr. 555/2004 a menținut, pentru zece ani de la finalizarea tranzacției, nivelul procentual, baza și metoda de calcul ale redevențelor datorate de Petrom în temeiul acordurilor individuale de concesiune. Durata fiecărei concesiuni era stabilită prin acordul petrolier aplicabil. Stabilitatea redevențelor oferea predictibilitate investitorului și limita posibilitatea statului de a modifica regimul în acel deceniu.

  • Neptun Deep. Decizia de investiție din 2023 ilustrează capacitatea Petrom de a opera un proiect de mare anvergură. Investiția planificată, de până la 4 miliarde de euro, este a proiectului comun, în care OMV Petrom și Romgaz au câte 50%. Statul român participă astfel și prin Romgaz, pe lângă rolurile sale de acționar minoritar în Petrom și de autoritate care stabilește cadrul fiscal.

CFR Marfă. O privatizare ratată după ce statul convertise datoriile

În 2013, Grup Feroviar Român, rămas singurul ofertant, a oferit circa 202 milioane de euro pentru 51% și a promis investiții suplimentare de aproximativ 201,4 milioane de euro. Statul convertise deja în acțiuni 1,669 miliarde de lei din datorii pentru a pregăti tranzacția. Privatizarea a eșuat în octombrie. Comisia Europeană consemnează că prețul nu a fost plătit în termen, iar relatările din acel moment arată că părțile au invocat și neîndeplinirea condițiilor contractuale de finalizare, printre care autorizarea concentrării. A rămas astfel în vigoare măsura de conversie, iar datoriile au început din nou să crească.

În februarie 2020, Comisia Europeană a declarat ilegale și incompatibile cu piața internă patru măsuri de sprijin, printre care conversia și neexecutarea unor creanțe. A dispus recuperarea a cel puțin 2,619 miliarde de lei, aproximativ 569,4 milioane de euro, plus dobândă până la recuperarea efectivă. Suma de recuperat, datoria din bilanț și pierderea finală pentru stat sunt trei mărimi diferite. Cea din urmă depinde de cât vor recupera creditorii în lichidare.

Și în acest caz, piața contează. Cărbunele reprezenta circa 41% din volumul transportat în 2005, iar restructurarea mineritului lovea deja principalul client industrial al companiei. La aceasta s-au adăugat concurența operatorilor privați și dificultățile de pe rețeaua feroviară. Merită întrebat ce strategie comercială și de investiții a urmat statul pe măsură ce vechile fluxuri de marfă dispăreau.

Înființarea Carpatica Feroviar în 2024 a readus în discuție nevoia unui operator public pentru transporturi strategice, inclusiv pentru apărare. Valoarea activelor CFR Marfă și prețul obținut de creditori rămân însă întrebări distincte. Ministerul Transporturilor a anunțat că activele pe care Carpatica ar urma să le preia vor fi cumpărate prin licitație. La 16 noiembrie 2026, Tribunalul București a deschis procedura simplificată de faliment a CFR Marfă.

Întrebarea pe care ar trebui să ne-o punem

Comparația are o limită. Petrom vinde energie și exploatează resurse concesionate, iar rezultatele sale depind și de prețurile petrolului și gazelor. CFR Marfă depindea de clienți industriali, de accesul la infrastructură și de capacitatea de a concura cu alți transportatori. O privatizare a CFR Marfă ar fi avut propriile riscuri, inclusiv de concentrare a pieței prin vânzarea către un concurent direct. Deși, intre timp, au apărut mai mulți transportatori privați.

În 2004, in condițiile negocierii aderării la UE, statul a atras capital și a cedat controlul la Petrom, păstrând o participație și dreptul la dividende. La CFR Marfă, statul a păstrat controlul chiar și după ce devenise evident că societatea își pierdea clienții și acumula datorii. Astăzi putem discuta dacă am fi putut negocia mai bine prețul și redevențele Petrom. La CFR Marfă, întrebarea mai grea este ce am făcut cu timpul în care statul încă putea interveni ca proprietar, în anii în care compania avea clienți, material rulant și o poziție solidă pe piață.”, scrie Adrian Năstase, pe blogul personal.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

This site uses Titan Security to reduce spam. Learn how your comment data is processed .