Acasă Actualitate Dispar primari, viceprimari și mii de posturi din primării: Cât ar economisi...

Dispar primari, viceprimari și mii de posturi din primării: Cât ar economisi România dacă ar comasa cele 429 de comune mici

0



Comasarea voluntară a comunelor, pregătită de Guvern printr-un proiect de ordonanță de urgență, ar putea duce la dispariția a sute de funcții de primar și viceprimar, a peste o mie de mandate de consilier local și la reorganizarea unui număr important de posturi din administrația publică locală. O simulare realizată pe baza datelor oficiale privind populația comunelor, numărul funcționarilor publici și grilele legale de personal arată că unirea celor 429 de comune cu cel mult 1.500 de locuitori, în principal câte două, ar putea genera economii salariale și de indemnizații de aproximativ 8,5 milioane de lei lunar, adică peste 100 de milioane de lei anual, în ipoteza realizării integrale a reducerilor administrative estimate.

Dacă aceleași comune s-ar uni în grupuri de câte trei, economiile teoretice ar putea ajunge la aproximativ 14,6 milioane de lei lunar. Rezultatele diferă însă considerabil în funcție de dimensiunea localităților, numărul real de angajați și modul în care va fi realizată reorganizarea.

Calculele sunt estimări jurnalistice, pe baza unor date oficiale, nu proiecții oficiale ale Guvernului. Mai mult, economiile aferente angajaților pot apărea numai în măsura în care posturile ocupate sunt efectiv desființate și cheltuielile salariale dispar. Reducerea numărului de posturi din organigramă nu echivalează automat cu disponibilizarea titularilor.

Ce prevede proiectul Guvernului: O primărie în loc de două sau trei

Potrivit proiectului de ordonanță de urgență publicat de Ministerul Dezvoltării, comasarea va fi voluntară și se va putea realiza între cel puțin două unități administrativ-teritoriale învecinate, cu respectarea condițiilor legale. Fiecare comasare trebuie aprobată de consiliile locale implicate, supusă referendumurilor locale și consfințită prin lege adoptată de Parlament.

Noua unitate administrativ-teritorială va avea un singur primar, un singur viceprimar în cazul comunelor și un singur consiliu local. Celelalte funcții de primar și viceprimar, precum și mandatele de consilier local care depășesc noul număr legal, nu vor mai exista în viitoarea administrație.

Situația este diferită pentru angajații primăriilor. Proiectul prevede preluarea inițială a funcționarilor publici și a personalului contractual, urmată de reorganizarea aparatului administrativ. Pentru funcțiile de conducere care se suprapun, precum secretarul general, contabilul-șef sau arhitectul-șef, sunt prevăzute proceduri speciale de concurs sau examen și posibilități de redistribuire.

În perioada tranzitorie, posturile ocupate beneficiază de protecție, dar aceasta nu este nelimitată. Forma oficială a proiectului devansează aplicarea integrală a regulilor generale privind plafonarea posturilor, începând cu al doilea an calculat de la 1 ianuarie a anului următor comasării.

Așadar, dispariția unor funcții politice este o consecință directă a reducerii numărului de administrații locale. În cazul funcționarilor, numărul posturilor eliminate și al eventualelor concedieri depinde de reorganizarea efectivă.

De unde pornește calculul: 429 de comune și aproximativ 4.200 de funcționari publici

Guvernul arată în nota de fundamentare că România are 429 de comune cu maximum 1.500 de locuitori, în care trăiesc, în total, 479.290 de persoane. Rezultă o populație medie de aproximativ 1.117 locuitori pentru fiecare dintre aceste comune.

Pentru estimarea personalului, un reper îl constituie raportul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici pentru anul 2024. Potrivit datelor ANFP, în primăriile celor 2.862 de comune din România erau ocupate 27.988 de funcții publice, fără serviciile publice.

Rezultă o medie națională de aproximativ 9,8 funcționari publici pe comună. Aplicând această medie celor 429 de comune foarte mici, obținem aproximativ 4.200 de funcționari publici.

Estimarea are însă limitele ei, comunele cu puțini locuitori pot avea structuri de personal diferite de media națională. În plus, calculul nu include separat angajații contractuali, iar numărul real al posturilor ocupate poate fi mai mic decât plafonul legal.

Pentru a vedea ce s-ar putea întâmpla după comasare, trebuie comparate organigramele existente cu numărul maxim de posturi permis pentru noua unitate administrativ-teritorială.

Cum se calculează posturile care pot dispărea din primării

Legislația aplicabilă în 2026 stabilește limite de personal în funcție de populația localității. Pentru comunele cu cel mult 1.500 de locuitori, grila conține un minimum de 10 posturi, o valoare medie de 14 și un maximum de 16 posturi.

Pentru comunele cu 1.501-3.000 de locuitori, valorile sunt de 17, 19 și 22 de posturi. În cazul comunelor cu 3.001-5.000 de locuitori, grila prevede între 22 și 30 de posturi, cu o valoare medie de 25.

Aceste cifre nu reprezintă automat numărul de angajați al fiecărei primării. Plafonul concret se determină printr-o formulă care ține cont de populație, fiind posibile și suplimentări pentru anumite servicii sau proiecte, în condițiile legii. În calculul de bază sunt incluse și funcțiile de primar și viceprimar.

Să luăm exemplul a două comune cu aproximativ 1.117 locuitori fiecare.

Înainte de comasare, fiecare poate avea, potrivit grilei aplicabile, un plafon de până la 16 posturi în structura de bază. După unire, noua comună ar avea aproximativ 2.234 de locuitori, iar plafonul calculat ar fi de aproximativ 19 posturi, inclusiv primarul și viceprimarul.

Rămân astfel aproximativ 17 locuri în structura administrativă de bază. Dacă cele două primării aveau împreună aproximativ 20 de funcționari publici, rezultă o presiune de reorganizare echivalentă cu aproximativ trei posturi.

Folosind media ANFP, diferența este de 2,6 posturi pentru fiecare asemenea comasare. Aceasta este însă o simulare simplificată, iar în realitate personalul contractual, serviciile cu regim special, posturile vacante și situațiile individuale pot modifica substanțial rezultatul.

Scenariul 1: Se comasează 100 de comune mici, câte două

Dacă 100 de comune cu aproximativ 1.100 de locuitori fiecare s-ar uni câte două, ar rezulta 50 de comune noi. În acest caz, ar dispărea 50 de funcții de primar și 50 de funcții de viceprimar.

Totodată, cele 100 de consilii locale, cu câte nouă membri, ar avea în prezent 900 de mandate. După comasare, cele 50 de consilii locale ar avea câte 11 membri, adică 550 de mandate. Diferența este de 350 de mandate de consilier local.

În aparatul administrativ, aplicarea mediei ANFP și a plafonului calculat pentru noile comune indică aproximativ 128 de posturi potențial excedentare.

Cu alte cuvinte, într-un asemenea scenariu, reorganizarea ar elimina 100 de funcții de primar și viceprimar, 350 de mandate de consilier și ar putea crea necesitatea reorganizării a circa 128 de posturi administrative.

Scenariul 2: Toate cele 429 de comune mici se unesc, în principal câte două

Dacă toate cele 429 de comune cu maximum 1.500 de locuitori s-ar comasa între ele, în principal câte două, ar rezulta aproximativ 214 comune noi. Numărul administrațiilor locale ar scădea cu 215. Prin urmare, ar dispărea 215 funcții de primar și tot atâtea funcții de viceprimar.

În prezent, cele 429 de comune ar avea, potrivit grilei de populație, un total de 3.861 de mandate de consilier local. După comasare, presupunând 213 perechi și un grup de trei comune, ar rezulta aproximativ 2.356 de mandate.

Reducerea ar fi de 1.505 mandate de consilier local, reprezentând aproximativ 39% din totalul actual.

În ceea ce privește personalul administrativ, simularea bazată pe media funcțiilor publice ocupate și pe noile plafoane conduce la aproximativ 550 de posturi potențial excedentare.

Acest număr nu trebuie interpretat drept o prognoză a concedierilor. O parte dintre aceste posturi ar putea fi deja vacante, iar o parte dintre angajați ar putea fi redistribuiți sau transferați în alte structuri.

Scenariul 3: Comunele mici se unesc câte trei

Economiile pot fi mai mari dacă reorganizarea presupune grupuri de câte trei comune. Cele 429 de comune ar putea forma, teoretic, 143 de unități administrativ-teritoriale noi. În această ipoteză, ar dispărea 286 de funcții de primar și 286 de funcții de viceprimar.

Cele 3.861 de mandate actuale de consilier local ar fi înlocuite, presupunând o populație de aproximativ 3.350 de locuitori pentru fiecare nouă comună, cu 143 de consilii locale a câte 13 membri. Ar rămâne 1.859 de mandate, adică o reducere de 2.002 mandate de consilier local.

În ceea ce privește personalul administrativ, o comparație între media ANFP și plafonul calculat pentru noile comune ar indica aproximativ 1.335 de posturi potențial excedentare.

Rezultatul este semnificativ mai mare decât în cazul unirii câte două, deoarece trei aparate administrative ar trebui reunite într-o singură structură.

Și în acest scenariu, numărul real al posturilor eliminate ar depinde de organigramele existente și de regimul legal al fiecărei categorii de personal.

Scenariul 4: Comunele mici se unesc cu localități mai mari

O variantă distinctă este comasarea comunelor foarte mici cu unități administrativ-teritoriale care au deja câteva mii de locuitori.

Să presupunem că o comună cu 1.100 de locuitori se unește cu una de 3.200 de locuitori. Prima are nouă consilieri locali, iar a doua are 13. După comasare, unitatea rezultată, cu aproximativ 4.300 de locuitori, ar avea tot 13 consilieri. Prin urmare, ar dispărea o funcție de primar, una de viceprimar și nouă mandate de consilier local.

Efectul asupra personalului administrativ ar putea fi însă diferit de cel din scenariile anterioare. O comună mai mare poate avea nevoie de personal suplimentar pentru preluarea teritoriului și a serviciilor fostei comune mici. În unele cazuri, posturile ocupate ar putea încăpea în noua organigramă fără concedieri.

De exemplu, dacă administrația mai mare are aproximativ 15 angajați, iar comuna mică aproximativ zece funcționari, noua structură s-ar putea încadra, la limită, în plafonul de aproximativ 25 de posturi administrative calculat pentru unitatea rezultată.

Dacă administrația mai mare are însă 20 de angajați, diferența ar putea fi de aproximativ cinci posturi. Așadar, comasarea cu o comună mai mare poate elimina în mod previzibil funcții politice, fără să conducă obligatoriu la concedierea funcționarilor.

Câte milioane de lei s-ar putea economisi lunar din indemnizațiile aleșilor locali

Pentru estimarea economiilor financiare pot fi utilizate indemnizațiile brute din grilele salariale aplicabile în 2026. În comunele cu până la 3.000 de locuitori, indemnizația de bază a primarului este de 9.660 de lei brut lunar, iar cea a viceprimarului este de 7.245 de lei.

Pentru consilierii locali, indemnizația lunară poate ajunge la 10% din cea a primarului, în condițiile participării la ședințe și ale regulamentului local. În exemplul unei comune mici, rezultă maximum 966 de lei brut lunar. Viceprimarul face parte din consiliul local, dar nu primește și indemnizația de consilier. Pentru a evita dublarea economiilor, remunerația sa trebuie calculată separat.

La unirea a două comune mici, în care indemnizațiile rămân în aceeași categorie de salarizare, economia lunară teoretică este de 9.660 de lei pentru indemnizația unui primar eliminat, 7.245 de lei pentru indemnizația unui viceprimar și cel mult 5.796 de lei pentru șase indemnizații obișnuite de consilier local care dispar. În total, aproximativ 22.700 de lei brut economisiți lunar pentru fiecare asemenea comasare.

Cele șapte mandate de consilier local eliminate cuprind și mandatul corespunzător unuia dintre viceprimari, motiv pentru care în calcul apar numai șase indemnizații obișnuite de consilier.

În cazul unirii a trei comune mici, economia nu este pur și simplu dublă. Noua comună, având peste 3.000 de locuitori, poate intra într-o categorie superioară de salarizare pentru primar, viceprimar și consilieri.

Luând în calcul această schimbare, economia estimată este de aproximativ 41.500 de lei brut lunar pentru fiecare grup de trei comune.

Calculele folosesc indemnizațiile de bază, fără majorările pentru implementarea proiectelor europene și fără alte costuri salariale suplimentare.

Simularea economiilor: de la două milioane la peste 14 milioane de lei lunar

Pe baza acestor valori și presupunând, exclusiv pentru calcul, un salariu brut mediu de 6.500 de lei pentru fiecare post administrativ efectiv eliminat, pot fi estimate economiile pentru fiecare scenariu.

În primul scenariu, în care 100 de comune mici se unesc câte două, economiile lunare din indemnizațiile primarilor, viceprimarilor și consilierilor locali ar fi de aproximativ 1,14 milioane de lei. Dacă ar fi eliminate efectiv și cele aproximativ 128 de posturi administrative considerate excedentare, s-ar economisi încă 830.000 de lei lunar. Economia totală brută ar ajunge astfel la aproximativ 1,97 milioane de lei lunar, respectiv 23,6 milioane de lei anual.

În al doilea scenariu, în care toate cele 429 de comune mici se unesc în principal câte două, economiile din indemnizațiile aleșilor locali ar fi de aproximativ 4,88 milioane de lei lunar. Dacă s-ar elimina efectiv și cele aproximativ 550 de posturi administrative rezultate din simulare, economiile salariale suplimentare ar fi de aproximativ 3,6 milioane de lei lunar. Economia totală estimată ar ajunge astfel la 8,48 milioane de lei lunar, echivalentul a aproximativ 102 milioane de lei anual.

În al treilea scenariu, în care toate cele 429 de comune mici se unesc câte trei, reducerea numărului de aleși locali ar genera economii estimate la aproximativ 5,94 milioane de lei lunar. Eliminarea efectivă a celor aproximativ 1.335 de posturi administrative potențial excedentare ar putea adăuga încă 8,68 milioane de lei lunar. Economia totală brută ar ajunge la aproximativ 14,62 milioane de lei lunar, respectiv peste 175 de milioane de lei anual.

În al patrulea scenariu, în care 100 de comune mici se unesc fiecare cu o comună mai mare, de aproximativ 3.200 de locuitori, economiile din reducerea numărului de aleși locali ar fi estimate la 2,46 milioane de lei lunar. În funcție de numărul angajaților existenți și de plafonul noilor organigrame, economiile suplimentare din personalul administrativ ar putea varia de la zero la aproximativ 3,11 milioane de lei lunar. Economia totală s-ar situa, în aceste ipoteze, între 2,46 și 5,57 milioane de lei lunar.

Economiile cu indemnizațiile aleșilor sunt calculate la nivelurile de bază din 2026 și presupun plata indemnizației maxime pentru consilierii locali eligibili. Economiile administrative sunt ipotetice și s-ar realiza numai dacă numărul corespunzător de posturi ocupate ar fi efectiv eliminat, fără cheltuieli compensatorii ori înlocuirea lor cu alte posturi.

Aceste cifre nu reprezintă economii deja asumate de Guvern și nici impactul bugetar oficial al proiectului. Ele descriu numai rezultatul unor scenarii matematice, la nivelurile de remunerare utilizate în simulare.

De ce economiile efective pot fi mai mici

Există mai multe motive pentru care economiile reale ar putea diferi de cele calculate. În primul rând, comasarea este voluntară. Nu există garanția că toate cele 429 de comune mici vor participa sau că vor putea forma grupuri învecinate de câte două sau trei.

În al doilea rând, reducerea numărului de mandate elective se va produce odată cu funcționarea noilor autorități locale, în corelare cu alegerile locale la termen. Nu înseamnă că primarii și consilierii își pierd imediat mandatele la adoptarea ordonanței.

În al treilea rând, funcționarii publici și personalul contractual beneficiază de măsuri de protecție și reorganizare. Numărul posturilor care depășesc o organigramă viitoare nu reprezintă automat numărul persoanelor concediate.

În plus, fostele reședințe de comună trebuie să păstreze puncte locale de lucru, pentru a asigura accesul cetățenilor la serviciile publice. Funcționarea acestora presupune personal și cheltuieli.

Economiile nete vor depinde și de costurile de integrare administrativă, unificarea sistemelor informatice, reorganizarea instituțiilor și eventualele creșteri salariale în noua structură.

Reforma administrativă: mai puțini aleși locali, dar câte concedieri?

Din simulările realizate rezultă o diferență importantă între cele două categorii de personal. În cazul primarilor, viceprimarilor și consilierilor locali, reducerea numărului de funcții și mandate poate fi calculată pornind de la numărul administrațiilor care dispar și de la populația noilor comune.

În cazul funcționarilor publici și al personalului contractual, rezultatul este mult mai dificil de anticipat. Fiecare comună are o structură proprie, iar proiectul Guvernului nu conține o listă a posturilor care vor fi desființate sau o estimare a disponibilizărilor.

Pentru o evaluare mai precisă ar fi necesare datele privind personalul efectiv încadrat în cele 429 de comune, numărul posturilor vacante, angajații contractuali și cheltuielile salariale reale.

Concluzia simulării este că unirea tuturor celor 429 de comune mici ar putea elimina între aproximativ 1.500 și 2.000 de mandate de consilier local, alături de sute de funcții de primar și viceprimar, în funcție de modul de grupare a localităților.

În aparatul administrativ, numărul posturilor potențial excedentare ar putea varia de la câteva sute la peste o mie în scenariile analizate, fără ca acest lucru să însemne automat tot atâtea concedieri.

Economiile brute lunare ar putea ajunge, în ipotezele utilizate, la mai multe milioane de lei. O estimare a economiilor efective pentru bugetele publice va fi însă posibilă numai după stabilirea comasărilor concrete și a noilor organigrame.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

This site uses Titan Security to reduce spam. Learn how your comment data is processed .