Cutremurul cu magnitudinea de 5,7, care a zguduit România în noaptea de marți spre miercuri, a fost resimțit de populație timp de 5 până la 10 secunde. Directorul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP), Constantin Ionescu, a oferit explicații despre intensitatea seismului, sistemele de monitorizare și activitatea tectonică din zona Vrancea, precizând că aceasta se menține în parametrii obișnuiți.
Seismul s-a produs la aproximativ 120 de kilometri adâncime, iar în apropierea epicentrului intensitatea a ajuns la gradul 6, potrivit declarațiilor făcute de Constantin Ionescu la Antena 3 CNN.
Mișcarea seismică a fost percepută inclusiv în București, unde o parte dintre locuitori au fost treziți din somn, în timp ce alții nu au simțit cutremurul.
Zonele în care cutremurul a fost resimțit cel mai puternic
Directorul INFP a arătat că, în localitățile situate în vecinătatea epicentrului, intensitatea seismului a fost cuprinsă între gradele 5 și 6.
Printre orașele în care mișcarea pământului a fost percepută se numără Bacău și Brăila, în timp ce la Pucioasa cutremurul s-a simțit puternic.
Constantin Ionescu a explicat și de ce magnitudinea unui cutremur nu trebuie confundată cu intensitatea acestuia.
„Magnitudinea arată mărimea cutremurului la sursă și are aceeași valoare indiferent de locul în care seismul este resimțit. Intensitatea descrie cât de puternică a fost zguduirea într-un anumit loc, pe baza efectelor asupra oamenilor, clădirilor și mediului”, a spus el.
Ce spune directorul INFP despre eventualele replici
Întrebat despre posibilitatea producerii unor replici, șeful institutului a prezentat capacitatea de supraveghere a activității seismice din România.
Acesta a precizat că INFP utilizează o rețea extinsă de echipamente care colectează permanent informații despre mișcările tectonice.
„INFP dispune de peste 200 de puncte automate de măsurare, care transmit date în timp real. Stațiile seismice înregistrează undele pe o perioadă mai lungă decât cele câteva secunde în care oamenii simt mișcarea”, a spus el.
Cutremure asemănătoare au mai avut loc în România în ultimii ani
Constantin Ionescu a amintit că România a mai fost afectată de seisme cu magnitudini apropiate de cea înregistrată miercuri dimineață.
În 2024 s-a produs un cutremur de 5,4, iar în 2022 a fost consemnat unul cu magnitudinea de 5,5. De asemenea, mișcări seismice care au depășit magnitudinea 5 au fost înregistrate în 2020, 2018 și 2016.
Directorul INFP a adus în discuție și cutremurul din Gorj, produs în 2023, la o adâncime de aproximativ 15 kilometri.
Potrivit explicațiilor sale, seismele superficiale pot provoca efecte importante pe suprafețe relativ mici, existând riscul ca imobilele vechi, care nu îndeplinesc normele de rezistență, să sufere avarii.
În privința zonei seismice Vrancea, Constantin Ionescu a subliniat că mișcările tectonice înregistrate în ultima perioadă nu indică o activitate ieșită din tiparele caracteristice regiunii.







This site uses Titan Security to reduce spam. Learn how your comment data is processed .