Preşedintele american Donald Trump se va întâlni săptămâna aceasta cu omologul său chinez Xi Jinping fără să fi reuşit să îndeplinească unul dintre obiectivele centrale ale strategiei sale comerciale: reducerea dependenţei Statelor Unite de China pentru aprovizionarea cu minerale critice, esenţiale pentru industria tehnologică, producţia de armament şi dezvoltarea inteligenţei artificiale, transmite Reuters, informează News.ro.
SUA au investit miliarde de dolari în minerale critice
În pofida investiţiilor federale de miliarde de dolari, numeroase proiecte miniere americane se află încă la ani distanţă de începerea producţiei. Această situaţie menţine dependenţa producătorilor americani de materialele chinezeşti utilizate în semiconductori, robotică, echipamente militare şi centre de date pentru inteligenţă artificială.
Potrivit analiştilor consultaţi de Reuters, dependenţa limitează capacitatea de negociere a Washingtonului. Trump nu poate exercita presiuni prea mari asupra Beijingului în privinţa tarifelor vamale şi a restricţiilor la export fără să rişte întreruperea aprovizionării cu metale, magneţi şi compuşi chimici pe care industria americană nu îi produce în cantităţi suficiente.
China folosește mineralele critice ca instrument de negociere
China, cel mai mare producător mondial de pământuri rare, şi-a folosit deja poziţia dominantă ca instrument de negociere. Anul trecut, Beijingul a restricţionat exporturile unor minerale şi magneţi, afectând activitatea Ford Motor şi a altor producători americani, ceea ce a determinat Washingtonul să negocieze menţinerea accesului la aceste materiale.
”În prezent există mai multe prezentări PowerPoint decât autorizaţii, aşa că întrebarea este câte dintre aceste proiecte există doar în documente PDF şi câte sunt pregătite efectiv pentru începerea lucrărilor”, a declarat Samir Kapadia, responsabil pentru comerţ în cadrul firmei de consultanţă Vogel Group din Washington.
Întâlnirea dintre Trump şi Xi, aşteptată joi, ar putea duce la prelungirea armistiţiului comercial dintre cele două ţări, care urmează să expire în ianuarie şi include derogări de la restricţiile la export pentru anumite minerale critice.
”Chinezii au folosit mineralele critice ca pe un laţ în jurul gâtului Statelor Unite ori de câte ori au considerat necesar”, a declarat Rich Nolan, preşedintele National Mining Association, organizaţie reprezentativă pentru industria minieră americană.
Beijingul susţine că restricţiile sale urmăresc să împiedice utilizarea mineralelor în scopuri militare şi acuză, la rândul său, Washingtonul că abuzează de controalele la export prin blocarea livrărilor de semiconductori către China.
Diferenţele dintre capacităţile industriale ale celor două ţări rămân considerabile
Potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie, Statele Unite aveau în 2025 o capacitate anuală de producţie de aproximativ 4.500 de tone de magneţi din neodim-fier-bor, utilizaţi în vehicule electrice şi echipamente militare, comparativ cu aproximativ 210.000 de tone în China.
Avantajul Beijingului nu se limitează la extracţia mineralelor. China a investit timp de decenii în instalaţii de procesare şi rafinare, competenţe tehnice şi infrastructură industrială necesare transformării materiilor prime în componente utilizate de producători.
Reconstruirea unei industrii pe care Statele Unite au abandonat-o în mare măsură la sfârşitul secolului trecut necesită însă timp. Minele, rafinăriile şi instalaţiile de procesare pot avea nevoie de zece ani sau chiar mai mult pentru a deveni operaţionale.
Printre proiectele susţinute de administraţia Trump se numără o rafinărie de 7,4 miliarde de dolari din Tennessee, dezvoltată cu sprijinul companiei sud-coreene Korea Zinc, care ar urma să înceapă activitatea abia în 2030. Rio Tinto şi BHP intenţionează să construiască cea mai mare mină de cupru din America de Nord, dar aceasta nu ar urma să devină operaţională înainte de deceniul următor.
Administraţia americană a convenit anul trecut să achiziţioneze o participaţie la Trilogy Metals, companie care intenţionează să înceapă producţia de cupru în Alaska în 2031. Între timp, Vulcan Elements a început fabricarea de magneţi din pământuri rare în Carolina de Nord, însă produsele sale nu au primit încă aprobarea clienţilor pentru utilizare.
Alte proiecte sunt mai avansate. MP Materials îşi extinde producţia de magneţi în Texas, în baza unui parteneriat de mai multe miliarde de dolari cu Pentagonul, iar Lithium Americas construieşte mina Thacker Pass din Nevada, considerată cea mai mare sursă de litiu din America de Nord, cu începerea producţiei estimată pentru 2028.
Perpetua Resources intenţionează să înceapă în 2029 producţia de antimoniu în Idaho, mineral utilizat inclusiv la fabricarea muniţiei şi a blindajelor.
Strategia administraţiei Trump se confruntă şi cu incertitudini politice interne. Victoriile democraţilor în alegerile de la jumătatea mandatului le vor asigura controlul Congresului începând de anul viitor, iar unii reprezentanţi ai partidului au contestat investiţiile guvernamentale în companii private.
Secretarul american al Energiei, Chris Wright, al cărui departament a finanţat mai multe proiecte din sectorul mineralelor critice, a declarat săptămâna trecută că este pregătit să ofere explicaţii privind toate investiţiile realizate de administraţie.
Casa Albă nu a răspuns solicitării Reuters de a comenta situaţia.







This site uses Titan Security to reduce spam. Learn how your comment data is processed .